Catedrala "Sfinții Apostoli Petru și Pavel" Mioveni

Pe cel mai înalt deal al Ștefăneștilor, zonă în care vinul este o tradiție milenară, Casa de Vinuri Ștefănești și-a dorit să readucă pe harta viticolă a României o podgorie celebră în istorie.  25 de hectare de plantații tinere și o cramă cu tehnologie ultramodernă au fost create să pună în valoare potențialul uriaș al zonei viticole Ștefănești.  Pe dealul Marcea se cultivă soiuri internaționale (Sauvignon Blanc, Chardonnay, Rhein Riesling) și soiuri tradițional românești (Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră și Tămâioasă Românească). Pentru vinurile albe seci mineralitatea și aciditatea naturală date de climă și sol conferă prospețime și lejeritate. Pentru vinurile roșii, solurile argiloase și coacerea lentă sunt cele care dau complexitate, structură și fixează compușii de culoare.  În crama Marcea se folosesc cele mai noi tehnici de vinificație cu echipamente moderne, controlul temperaturii și în legătură permanentă cu cele mai noi tehnici dezvoltate de cercetarea din domeniu.  Dacă vrei să vizitezi Crama Marcea, programează-te accesând linkul: https://marcea.ro/contact Sursa: Crama Marcea

The Cota 2000 mountain refuge is located along the famous Transfagarasan road, in a curve before the entrance to the Bâlea - Capra tunnel, approximately three km away from the beautiful Bâlea Lake. It impresses with its grandeur, its construction based on serpentines, its location in a very tight curve, the color representative of first aid cases - visible red, its unique architecture, very easy access, but also with the dreamlike landscapes captured in winter or summer. [Image]This refuge is intended for mountain rescuers, as well as mountain adventurers who need shelter in case of adverse weather conditions or other problems. It is not a tourist accommodation unit. Its compartmentalization includes several rooms, including a first aid room, and on the third floor is the rescue base dispatch center. The unit also has SUVs and ATVs necessary for interventions in case of help. The Cota 2000 Mountain Rescue Refuge is the highest in the country, being a safe place for mountain adventurers and a base for the mountain rescuers' coverage area. It is part of the tourist area of ​​the Făgăraș Mountains, famous for visiting the Moldoveanu Peak (the highest peak in Romania), but also for the most appreciated mountain road - Transfăgărășan. It is visited annually by millions of tourists both for its beauty and for the tourist attractions that are found in the area, such as: Poienari Fortress, Vidraru Dam, Capra Waterfall, Bâlea Lake and many others. The last portion of the Transfagarasan Arges, before the tunnel to Balea Lake [Image]The Cota 2000 - Transfăgărăşan mountain rescue base operates 24/7 all year round. The staff at Cota 2000 is provided by mountain rescuers, supported by volunteers. Source: Salvamont Argeș; https://transfagarasan.travel/

Mănăstirea Curtea de Argeş este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România. A fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab și restaurată între anii 1875-1886 după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy.  De mai bine de 130 de ani, la Mănăstirea Curtea de Argeş se află o Evanghelie unică în lume, pictată pe pergament şi scrisă cu litere de aur chiar de către Regina Elisabeta, prima regină a României. [Image]Mănăstirea Curtea de Argeș a fost resfinţită pe 12 octombrie 1886 printr-un ceremonial impresionant la care au participat regele Carol I şi regina Elisabeta. Pentru cinstirea acestui eveniment important, regina Elisabeta a dăruit Mănăstirii Curtea de Argeş o Evanghelie bogat decorată, scrisă şi pictată de ea însăși. Evanghelia a fost descrisă şi publicată pentru prima dată de Grigore Tocilescu în Albumul omagial dedicat sfinţirii Mănăstirii Argeşului: "La începutul anului 1886, Regina, împinsă de un sentiment pe cât de înalt, pe atât de evlavios, începu să picteze un manuscript pe pergament, destinat bisericei episcopală din Argeş și conținând cele douăsprezece Evanghelii ce se citesc în Joia Mare, precum și Evanghelia Învierii din Sâmbata mare.” [Image]„Acest nepreţuit odor este scris întreg de M.S. Regina Elisabeta, pe 50 de pagini mari în folio; fiecare pagină este încadrată într-un chenar lat de 15 centimetri şi alcătuit din motive diferite şi combinate după inspiraţiune proprie: când flori de munte, rânduite cu gust, când seminţe de paltin, când împletituri de arabescuri şi desemnuri luate din ornamentica românească. Fundul fiecărei pagini este deosebit colorat. Textul e scris cu aur sau cu argint, după cum convine mai bine tonului coloarei. Fiecare pagină din cele 50 fiind unice în sine prin iniţiale, prin decoraţiune şi colorare, destăinuieşte o intenţiune artistică şi o bogată imaginaţiune a regescului lor autor.”  (fragment din cartea „Din viata Majestății sale Elisabeta, Regina României”, George Bengescu,  București, Ed. Librariei Socec&Comp., 1906) Într-o scrisoare trimisă prinţesei Elena Bibescu, Regina Elisabeta povestește despre cum au primit credincioşii Evanghelia realizată de ea: „Evanghelia mea a slujit la inaugurare, toată lumea a sărutat-o şi mi s-a înfiorat pielea pe mine văzând că lucrul mâinilor mele a devenit obiect de veneraţie. Regele şi cu mine ne-am dus să-l vizităm pe episcop şi l-am luat cu noi în trăsură, ca să meargă să ia Evanghelia depusă de episcop în altar. S-a aşezat în uşa bisericii şi eu întorceam paginile, explicându-le, iar bieţii oameni le sărutau, la fel şi umerii şi mâinile mele şi mă blagosloveau de o mie de ori – a fost una din cele mai frumoase zile din viaţa mea. Un soare strălucitor lumina biserica ideală, cuceritoare, atât de frumoasă, că, intrând în ea, am început să plâng. (...)” [Image]

Mănăstirea Glavacioc se află în comuna Ștefan cel Mare și este una dintre cele mai vechi ctitorii ortodoxe din România. Prima atestare documentară  a mănăstirii este din anul 1441, din vremea domnitorului muntean  Vlad Dracul. Invazia otomană din anul 1462 a distrus-o, astfel că nepotul lui Mircea cel Bătrân, Vlad al IV-lea Călugărul, a rectitorit mănăstirea distrusă, ridicând o biserică de zid şi înzestrând-o cu moşii. Mănăstirea adăpostește o Icoană Făcătoare de Minuni înfățișând-o pe Maica Domnului cu Pruncul Iisus. Despre această icoană se spune că a fost găsită în urmă cu mai bine de 600 de ani de un cioban, într-un lemn de corn, pe locul unde este ridicată mănăstirea. Deși a luat-o acasă, a doua zi dimineața icoana dispăruse, ulterior găsind-o în locul unde o descoperise cu o zi înainte. Vestea despre icoana Maicii Domnului s-a răspândit destul de repede, astfel că într-o bună zi în aceste locuri au ajuns oamenii domnitorului, care au luat icoana și au dus-o la Curtea de Argeș, însă și de acolo a dispărut, ulterior fiind găsită în același loc unde apăruse prima dată. Aflând despre toate aceste minuni, domnitorul a poruncit ca în locul unde a fost găsită icoana să fie construită o mănăstire. [Image]Mănăstirea Glavacioc are în apropiere și un izvor care curge de sub altarul bisericii. Se spune că apa acestui izvor ar avea proprietăți tămăduitoare. [Image]Biserica este în formă de cruce, cu ziduri groase din cărămidă, cu o singură turlă, pe naos. Clădirile chiliilor înconjoară biserica, ele având rol și de ziduri împrejmuitoare. Pe lângă hramul principal închinat praznicului Bunei Vestiri, în anul 2017, cu ocazia cinstirii domnitorului Sfânt Ștefan cel Mare, Chiriahul Eparhiei Argeșului și Muscelului a hotărât să pună mănăstirii al doilea hram în cinstea marelui voievod moldovean. [Image]Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; https://www.crestinortodox.ro/

Comuna Negrași deține un fond floristic dintre cele mai variate și mai bogate din țara noastră. La Negrași, cele mai fermecătoare bijuterii ale naturii sunt narcisele. În fiecare an, delicatele minunății florale își desăvârșesc splendoarea, oferind localnicilor și turiștilor veniți să le admire un adevărat spectacol.  În anul 1966, "Poiana Narciselor" de la Negrași a fost desemnată rezervație floristică, intrând astfel în patrimoniul floral al României, fiind ocrotită pentru valoarea științifică deosebită a speciei și pentru valoarea peisagistică a covorului de narcise. „Poiana narciselor" face parte din lista ariilor importante de protecție și conservare a plantelor din Europa, fiind nominalizată în cadrul Programului Internațional „Important plant areas in Central and Eastern Europe", dezvoltat de către organizațiile mondiale implicate activ în protecția plantelor considerate rarități ale naturii.  Pe o suprafață de 4 hectare, străjuite de arbori înalți, narcisele de la Negrași înfruntă cu îndârjire verile secetoase și asprimea vântului, fiind cea mai sudică rezervație din România. La doi ani de la declararea Poienii cu narcise drept monument al naturii, la Negrași a avut loc prima sărbătoare dedicată acestor minunate flori – „Sărbătoarea narciselor". De atunci, în fiecare an, sărbătoarea de la Negrași reunește mii de participanți veniți atât din județ, cât și din întreaga țară. [Image]Negrașiul este renumit prin splendoarea Poienii cu narcise, însă localitatea oferă și alte oportunități pentru relaxare și petrecerea timpului liber.  Plimbările și excursiile sunt o alternativă excelentă pentru valorificarea unui cadru natural pitoresc, unde poiana și pădurea își unesc forțele și devin o sursă de sănătate și liniște pentru turistul dornic să se detașeze de haosul urban.  De asemenea, lacurile de la Negrași reprezintă destinația preferată a iubitorilor de pescuit. În satul Bârlogu, se află Balta Fitofagu. Cu o suprafață de peste 30 de hectare de luciu de apă, balta este populată cu o mare varietate de pești, fiind un punct de atracție pentru pescarii sportivi și amatori. Lunile mai și iunie sunt perfecte pentru a vizita sudul județului Argeș, astfel încât să vă bucurați pe deplin de explozia de culoare din culturile de rapiță, de splendoarea narciselor și de vremea perfectă pentru relaxare în natură.  Comuna Negrași se află la mai puțin de o ora cu mașina de municipiul Pitești. Localitatea este situată în marginea sud-estică a județului Argeș, la limita cu județul Dâmbovița, pe malurile râurilor Dâmbovnic și Mozacu. Este străbătută de șoseaua județeană DJ 659, care o leagă spre nord-vest de Rociu, Suseni, Bradu și Pitești și spre sud-est de Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel Mare. Sursa: Primăria Negrași; "Negrași, poiana cu narcise – Sărbătoarea verde", Unitatea Administrativ Teritorială Negrași, 2019

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva" Zorile se află în imediata apropiere a râului Teleormănelul Verde, în cartierul Zorile din orașul Costești, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice de arhitectură de interes național.  Biserica de lemn din Zorile se individualizează prin forma dreptunghiulară cu absida decroșată asimetric, prezentând, pe latura nordică, un spațiu suplimentar pentru proscomidie. Biserica a fost înălțată pe un soclu masiv realizat din cărămizi care, prin dispunere alternată, oferă remarcabile efecte decorative.  La limita superioară, soclul prezintă un plan înclinat realizat din cărămizi alăturate așezate oblic pe pereți. Sub raportul înălțimii, soclul amplu dezvoltat conferă construcției o notă individuală în raport cu bisericile de lemn zonale.  Pe soclu, se inalță cununi de bârne orizontale încheiate la extremitățile pereților în „coadă de rândunică", iar, la mijlocul acestora, în montanți verticali fixați în „talpă" și în „cosoroabe", pe care se sprijină rama acoperișului. Lănteții au perforații circulare indicând existența anterioară a unui înveliș din șindrilă lungă de stejar. Învelișul actual este făcut din șiță de brad, fapt care a impus, datorită dimensiunilor reduse ale șiței, „îndesirea" lănteților șarpantei.  La capetele coamei acoperișului, se află crucile originare din fier formate din două bare paralele, placate central și la extremități. Între o scândură masivă din stejar, pe care sunt reprezentați, în medalion circular, într-o pictură de factură populară, 13 evangheliști și apostoli, și „fruntariul" altarului, au fost fixate icoane detașabile, dintre care nu s-a mai păstrat în condiții satisfăcătoare de conservare decât cea imaginând „Schimbarea la față a lui Hristos".  Însemnarea de pe o icoană reprezentând pe „Maica Domnului cu Pruncul" realizată în maniera naivă: „Stan ereu, Floarea ereița, loanu jugrav, loanu, loana, Ilinc(a), Dumi(tra)șcu; 1822″ poate fi corelată cu datele consemnate în catagrafie privind pe Stan paracliserul, care avea, în 1810, vârsta de 23 de ani și era „învățat". Corelarea datelor menționate facilitează stabilirea perioadei de construcție a bisericii: primul deceniu al secolului al XIX-lea. Orașul Costești este situat în sudul județului Argeș, în Câmpia Piteștilor, pe malurile râului Teleorman. Este străbătut de șoseaua națională DN 65A, care leagă Piteștiul de Roșiorii de Vede.

In the immediate vicinity of “Corbii de Piatră” Monastery, there is the household of Mother Uța. The blue-walled house reminds of other times and best presents the heritage of traditions and customs in the north of Argeș County. From the old beds to the cradle where Mother Uța raised her daughter, from the woven mats to the flower-filled porch, everything seems cut out of a childhood film. The house of Mother Uța is said to be the only one on earth with a natural waterfall in the garden. Around the blue little house, legends remind of the population that existed before the Flood - the famous giants.

The Vâlsan Valley Natural Reservation covers an area of 10.000 hectares. It represents an area of flora, fauna and landscape interest, located in the watershed of Vâlsan Valley, between Argeș and Lady’s River basin. The Vâlsan Valley is an excellent area for rest and relaxation, but also for trips and mountain hikes. Remarkable are the Vâlsan Gorges and Glades, where tourists have the opportunity to camp in the middle of nature, in a fairytale place.

Comuna Nucșoara este atestată documentar din anul 1532. Numele comunei provine de la diminutivul nucușor. Tradiția spune că primul om care s-a așezat aici s-a stabilit lângă un nuc mic de unde comuna a primit numele de Nucușoara, care apoi s-a schimbat în Nucșoara. [Image]Nucșoara are o însemnatate deosebită în istoria României, aici fiind unul dintre nucleele de bază ale mișcării de rezistență anti-comunistă din zona de sud a țării, păstrând și astăzi însemne ale trecutului greu încercat. Potențialul turistic al comunei Nucșoara este deosebit de bogat și diversificat. Localitatea se remarcă prin peisaje pitorești încântătoare, bioclimat tonic și de curățare, ape minerale, fond cinegetic bogat, rezervații naturale, înscriindu-se în categoriile de sate peisagistice, sate de interes vânătoresc și sate cu obiective de interes științific. Pe teritoriul comunei Nucșoara se află Lacul Învârtita, cel mai mare lac carstic format pe gips de la noi din ţară. Aflat la o altitudine de 814  m, în regiunea muscelelor subcarpatice dintre Râul Vâlsan şi Râul Doamnei, lacul a fost declarat monument al naturii şi este inclus în arealul rezervaţiei naturale Măgura-Nucşoara. Lacul are o suprafaţă de 2,2 ha şi o adâncime de 5 m şi s-a format într-o dolină pe gips, prin dizolvare, apoi a suferit procese de tasare. Apa lacului are izvoare sulfuroase și nămol cu proprietăți fizico-terapeutice. [Image]În partea de nord a lacului se află rezervația naturală Măgura - Nucșoara, o formațiune de stânci și vegetație, care se ridică de lângă malul lacului la o înălțime de 905 m. O potecă pietonală înconjoară lacul și urcă până la Vârful Măgura, de unde se pot admira atât priveliștile zonei, cât și toată Valea Râului Doamnei.  Între stâncile Măgurei se poate vedea Cerdacul Partizanilor, care era locul de întâlnire și de aprovizionare cu hrană, unde Elisabeta Rizea și alții duceau alimente partizanilor. Comuna Nucșoara este locul ideal în care poți să te conectezi cu natura. Lacul, dar şi pădurea ce-l înconjoară reprezintă o oază perfectă de linişte şi relaxare. De asemenea, turiștii care vor să se bucure de aerul curat de munte pot face drumeții pe trasee spectaculoase, cu priveliști splendide și locuri de o frumusețe naturală aproape ireală.  Adresa: Comuna Nucșoara se află la marginea nordică a județului Argeș, pe cursul superior al Râului Doamnei, în Munții Făgăraș. Este deservită de șoseaua județeană DJ 731, care o leagă spre sud de Corbi, Domnești (unde se intersectează cu DN73C), Pietroșani, Coșești și Dărmănești (unde se termină în DN73). Distanța dintre Pitești și Nucșoara este de 63 km. Sursa: Via Valahia; https://viavalahia.ro/; Primăria Nucșoara; primarianucsoara.ro