Refugiul Salvamont Cota 2000 este poziționat de-a lungul celebrului drum Transfăgărășan, într-o curbă dinaintea intrării în tunelul Bâlea - Capra, la aproximativ trei km distanță de frumosul Lac Bâlea. Acesta impresionează prin măreția sa, prin construcția pe baza unor serpentine, așezarea într-o curbă foarte strâmtă, culoarea reprezentativă cazurilor de prim ajutor - roșu vizibil, arhitectura sa unicată, accesul foarte facil, dar și prin peisajele de vis surprinse iarna sau vara. Acest refugiu este destinat salvamontiștilor, precum și aventurierilor montani care au nevoie de adăpost în caz de condiții meteo nefavorabile sau alte probleme. Nu este unitate turistică de cazare. Compartimentarea sa cuprinde mai multe camere, printre care și o cameră de acordare a primului ajutor, iar la etajul trei se află dispeceratul bazei de salvare. De asemenea, unitatea dispune și de SUV-uri și ATV-uri necesare pentru intervenții în caz de ajutor.
Refugiul Salvamont Cota 2000 este cel mai înalt din țară, fiind un loc sigur pentru aventurierii montani și o bază pentru zona de acoperire a salvamontiștilor. Face parte din zona turistică a Munților Făgăraș, renumiți pentru vizitarea Vârfului Moldoveanu (cel mai înalt vârf din România), dar și pentru cel mai apreciat drum montan - Transfăgărășan. Acesta este vizitat anual de milioane de turiști atât pentru frumusețea sa, cât și pentru obiectivele turistice care se găsesc în zonă, cum ar fi: Cetatea Poienari, Barajul Vidraru, Cascada Capra, Lacul Bâlea și multe altele.
Ultima portiune a Transfagarasanului argesean, inainte de tunelul spre Balea Lac
Baza de salvare montană Cota 2000 - Transfăgărăşan funcţionează în regim de permanenţă tot timpul anului. Permanența la Cota 2000 este asigurată de către salvatorii montani, sprijiniți de voluntari.
Construit între 1960 - 1966 pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor, Barajul Vidraru este cel mai înalt baraj din România, cu o înălțime de 166 de metri, precum și cel mai mare baraj arc de la noi din țară. Lacul are o suprafață de 1000 ha și un volum de 465 mil. m.c.
Barajul Vidraru reprezintă un punct de mare atracție turistică. Aerul curat, apa limpede de un albastru păstrunzător, frumusețea naturii și priveliștea liniștitoare definesc acest loc ca fiind excelent pentru recreere.
Pe lacul de acumulare al barajului pot fi practicate diverse sporturi nautice, luciul apei fiind accesibil și pentru plimbări cu vaporașul.
Pentru pasionații de pescuit există locuri perfecte pentru acest tip de activitate, iar pentru iubitorii de camping, Lacul Vidraru este renumit pentru zonele de campat care se găsesc de jur împrejurul acestuia.
De pe coronamentul Barajului Vidraru se deschide o priveliște de neuitat, iar peste lac și baraj, domină Omul de Fier, o statuie impunătoare, aparținând sculptorului Constantin Popovici, care îl înfățișează pe eroul mitologic Prometeu cu fulgerele în mâini – simbolul electricității.
Sursa: Salvamont Argeș
Capodoperă a arhitecturii medievale, evocată în nemuritoarea baladă a Meșterului Manole, Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab și sfințită în 1517. Este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România.
Atrăgând turiști din întreaga lume, ansamblul mănăstiresc cuprinde monumentala Biserică "Adormirea Maicii Domnului", Agheasmatarul, Palatul Episcopal și un frumos parc în stil franțuzesc de 10 hectare. Supusă mai multor lucrări de restaurare, forma actuală este dată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
În interior, pictura murală în ulei a fost executată de pictorii francezi F. Nicollem și Ch. Renouard, precum și de pictorul român N. Constantinescu. Biserica este plină de semnificație crestină, cei 12 apostoli fiind reprezentați de 12 coloane executate dintr-un singur bloc.
Vechiul iconostaz și câteva icoane de pe timpul lui Șerban Cantacuzino, din secolul al XVII-lea, se află în colecția de obiecte de artă de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În mănăstire, se păstrează tablourile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, precum și Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta.
Pronaosul adăpostește mormintele domnitorilor Țării Românești (Neagoe Basarab și Radu de la Afumați) și pe cele ale cuplurilor regale ale României - Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria.
Din același ansamblu mănăstiresc face parte și Paraclisul Palatului Episcopal, unde se află racla cu moaștele Sfintei Filofteia, patroana spirituală a Argeșului și a Țării Românești.
Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; Primăria Curtea de Argeș; Asociația Montană Vidraru; https://visitcurteadearges.ro/
Bulevardul Basarabilor 1, Curtea de Argeș 115300, Romania
