Mausoleul Eroilor de la Mateiaș
Mausoleul Eroilor de la Mateiaș

Mausoleul Eroilor de la Mateiaș

09:00 - 17:00
Deschis

DN73, Romania

Despre

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918, fiind înscris în „Lista monumentelor istorice".

Complexul memorial de la Mateiaș este format dintr-un mausoleu, un muzeu istorico-militar, un basorelief și o cupă din piatră de Albeşti, în care arde o flacără veşnică în amintirea soldaţilor care s-au jertfit.

Ridicat din inițiativa filialei locale a societății „Cultul eroilor", cu participarea materială a localnicilor, Mausoleul de la Mateiaș a fost ridicat între 1928-1935, după planurile arhitecților Dumitru Ionescu Berechet și State Balosin.

La subsol construcției au fost așezate într-o criptă neagră osemintele a peste 400 de soldați și ofițeri aduse din cimitirele localităților învecinate sau direct de pe câmpul de luptă. Pe pereții laterali sunt așezate 31 de plăci de marmură pe care au fost dăltuite numele tuturor celor peste 2100 de eroi cunoscuți și căzuți în luptele pentru apărarea plaiurilor muscelene.

Cu prilejul lucrărilor de consolidare și restaurare, între anii 1979 și 1984, parterul monumentului a fost decorat cu un amplu și original mozaic de tip Murano, intitulat „Glorie eternă eroilor neamului românesc!". Tot în această perioadă, pe baza unui proiect conceput de un grup de arhitecți argeșeni, s-a trecut la terasarea și modelarea terenului, au fost amenajate două săli de expoziție, basoreliefuri și o scară monumentală.

În prima sală sunt consemnate principalele momente ale participării armatei române la Primul Război Mondial și, în mod deosebit, prezentarea luptelor desfășurate pe culoarul Rucăr-Bran, evenimente la care o mare contribuție a avut-o populația locală.

În cea de-a doua sală a fost amenajată o sugestivă dioramă reprezentând luptele purtate de ostașii români pe înălțimile din apropiere, precum și un post de comandă.

Urmând în continuare scările, la baza monumentului privirile sunt atrase de basorelieful de mari dimensiuni realizat de sculptorul câmpulugean Radu Adrian, care a reușit cu mijloace specifice să redea încleștarea trupelor române cu inamicul în această parte a frontului.

Cele mai grele lupte din Primul Război Mondial s-au purtat pe muntele Mateiaș, unde a luptat „Grupul de armate Nămăiești", rezistând pe poziții în fața inamicului mai bine de 45 de zile.

La intrarea în mausoleu, se află înscrise cu litere aurite, înacadrate cu frunze de stejar și laur, două texte ce glorifică sacrificiul eroilor, astfel:

·  în partea stângă: "Pentru onoarea patriei și a drapelului, pentru făurirea unității României, noi am apărat pământul sfânt al țării, lăsându-vă vouă, generațiile viitoare, o națiune liberă și independentă";
 
·  în partea dreaptă: "Ne plecăm cu venerație în fața sacrificiului suprem al bravilor eroi ai neamului, apărători demni și viteji ai ființei noastre naționale, iar la chemarea patriei vom ști să ne jertfim și noi pentru păstrarea independenței și suveranității României".

Pentru reprezentativitatea și aspectul arhitectonic deosebit, Mausoleul de la Mateiaș este un obiectiv turistic de interes național, care atrage anual numeroși vizitatori din țară și din străinătate.

Adresa: Mausoleul Mateiaș este situat pe Drumul european E 574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Brașov.

Mausoleul Mateiaș se află în administrarea Muzeului Municipal Câmpulung.

Photo Gallery

Alte sugestii

Stațiunea Brădetu este situată la 624 metri altitudine, pe cursul superior al râului Vâlsan. Este o stațiune balneoclimaterică de recuperare și odihnă, ideală pentru tratament datorită climatului favorabil prezent aici și a apelor minerale sodice, sulfuroase, iodurate, clorurate sau bicarbonate, descoperite în acestă zonă, în anul 1888, de către fotograful Ioan Nicolescu. Efectul benefic al acestor ape minerale în tratamentul afecţiunilor renale, hepatice, gastrice, metabolice, reumatice este bine cunoscut şi utilizat în cadrul tratamentelor de recuperare fizioterapeutică efectuate în Spitalul de Recuperare Brădet. [Image]Pe lângă posibilitatea realizării diverselor tratamente și proceduri, stațiunea baleneoclimaterică Brădetu beneficiază și de un potențial turistic ridicat, datorită peisajelor pitorești de pe Valea Vâlsanului, o zonă protejată, clasificată drept rezervație naturală mixtă, în special datorită prezenței în apele Râului Vâlsan a unei specii de pești unică în lume, Romanythis Valsanicola, denumită popular asprete. Adresa: Brădetu este un sat care aparține comunei Brăduleț din județul Argeș, situat la 28 km de Curtea de Argeș și la 59 km de Pitești.
Brădetu, Romania
Crucea Ateneului de pe Muntele Iezer are o istorie aparte. În anul 1937, dinamicii activiști culturali ai Ateneului Voinești au inițiat acțiunea de ridicare a unei cruci pe Iezerul Mare. Prima cruce din lemn a fost amplasată la altitudinea de 2270 metri, însă aceasta a cedat din cauza acțiunii factorilor naturali.  De-a lungul timpului, au mai fost montate alte cruci din piatră, însă acestea au dispărut. Astfel, în anul 1988, Asociația de turism „Plaiuri muscelene" și Salvamont Câmpulung, sub conducerea șefului formației de la vremea respectivă, au amplasat o cruce din fier. Căutând bolovani pentru a consolida crucea, la mică distanță, într-o vale, s-a găsit una din crucile de piatră. Aceasta a fost încastrată în beton la baza celei de fier.   Vechea cruce are o inscripție greu vizibilă, motiv pentru care membrii Salvamont au copiat mesajul pe o placă de inox și au prins-o pe crucea actuală:  „MARE EȘTI DOAMNE ȘI MINUNATE SUNT LUCRĂRILE MÂINILOR TALE". Propunere Arges Ghid App: Traseu: Cabana Voina - Valea Bătrâna - Pârâul Iezerului - Refugiul Iezer - Lacul Iezer - Crucea Ateneului Dificultate: mediu/dificil; Distanţă: 8,64 km; Durată: 4:00-5:00h La Crucea Ateneului se poate ajunge pe un traseu pornind din comuna Lerești. Traseul are marcaj Punct Albastru și reprezintă legătura între Cabana Voina și Crucea Ateneului, trecând pe la Refugiul și Lacul Iezer. Această variantă nu este recomandată iarna deoarece străbate firul văii Iezerului Mic (culoar de avalanșă). Traseul oferă priveliști asupra văilor Bătrâna și Iezerul (cu pante înclinate și împădurite), spre Muntele Văcărea și Plaiul lui Pătru și spre Munții Iezer-Păpușa. Odată ajunși la Crucea Ateneului, în față se deschid peisaje superbe, aflându-ne deasupra Lacului Iezer şi a văii glaciare cu acelaşi nume.  Mai multe trasee montane cu plecare din zona Voina către Iezer aici: https://www.cabanavoina.ro/trasee-montane/ Sursa: Primăria Lerești; Facebook/Comuna Turistică Lerești; https://muntii-nostri.ro/; Salvamont Argeș.
Unnamed Road, Romania
Aflat la poalele munţilor Piatra Craiului, Podu Dâmboviței este un colț de rai în care se păstrează și astăzi aerul pitoresc al satului de odinioară. [Image]Denumirea localității provine de la un pod din lemn construit în timpul primelor atestări documentare ale localității, care facilita circulația dinspre Brașov spre Pitești prin culoarul Rucăr-Bran. Acest pod este considerat monument istoric. Principala ocupație a locuitorilor din această zonă este păstoritul. În fiecare toamnă are loc răvășitul oilor, moment de mare bucurie și încântare printre localnici. [Image]Localitatea păstrează tradiții și obiceiuri vechi de sute de ani. Cântece de oierit, doine, dar și hore pot fi culese aproape de la fiecare bătrân al satului, în zeci de variante. La fel, portul popular are aici numeroase taine și simboluri pe care tot cei bătrâni știu a le descifra și interpreta. [Image]Sursa: Foto Salvamont Argeș; Primăria Dâmbovicioara.
117357 Podu Dâmboviței, Romania
Barajul Pecineagu se află pe cursul superior al râului Dâmbovița, într-o zonă superbă, între munții Piatra Craiului și Iezer-Păpușa. Construcția se află în exploatarea Administrației Naționale Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea. Înălțimea acesteia este una impresionantă, 107 metri, iar lungimea coronamentului este de 267 metri. Lacul de acumulare Pecineagu are o capacitate de acumulare de 63 de milioane metri cubi de apă, dar poate înmagazina până la 69 de milioane de metri cubi. Este utilizat pentru alimentare cu apă, producție de energie hidroelectrică și irigații. La baraj se poate ajunge mergând pe drumul din Câmpulung Muscel spre Brașov pe DN73, până ce ajungeți în Podu Dâmboviței. De acolo, veți parcurge 25 de kilometri cu mașina pe un drum ce traversează satul Sătic. Sursa: Apele Române Argeș-Vedea
Rucăr, Romania
Peştera Colţul Surpat (sau Peştera Urşilor) este situată pe Valea Dâmboviţei, la 2 km distanţă de localitatea Podu Dâmboviţei. La 300 m după intrarea în Cheile de Sus ale Dâmboviţei, în versantul drept, porneşte o potecă amenajată, cu balustrade şi trepte ce conduc la intrarea aflată la o altitudine de 850 m.  • Lilieci în Hibernare, în Peștera Urșilor [Image]Denumirea provine de la numărul mare de resturi fosile de urs de peșteră, descoperite aici în anul 1951. În peșteră, se desprind două galerii: cea din stânga duce spre galeria gangul Urșilor, unde au fost descoperite resturi scheletice ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus). Este declarată Rezervaţie Naturală şi prezintă o parte din stalagmitele şi stalactitele specifice unei peşteri. • Stalagmite de gheață, formate în Peștera Urșilor [Image]Sursa: Foto Salvamont Argeș
Cheile Dambovitei, DC21, Romania
De o frumusețe naturală rar întalnită, Cheile Dambovicioarei se întind de-a lungul culoarului Rucăr-Bran, în zona calcaroasă a Munților Piatra Craiului. Din satul Podu Dâmboviţei, parcurgând traseul către satul Dâmbovicioara, drumul şerpuieşte printre case până ajungem la limita satului. În față, apar primii pereţi de stâncă ce marchează intrarea în cheile Dâmbovicioarei. Aici, natura a creat de-a lungul timpului o bogăție de fenomene carstice de o frumusețe deosebită.  • Drumul prin Cheile Dambovicioarei [Image]Zona de chei are aspectul unui adevărat canion. Defileul este format, de fapt, din două sectoare de chei: Cheia Mare, care constituie prima şi cea mai mare parte a defileului, şi Cheia Mică a Dâmbovicioarei, care se găsește în amonte de prima. Cheile Dâmbovicioarei se întind pe o lungime de aproximativ doi kilometri, fiind cea mai spectaculoasă porțiune de chei, cu un aspect de-a dreptul uimitor. Pereții drepți ai văii parcă încearcă să se împreune în anumite sectoare, depășind înălțimea de 200 de metri. Sursa foto: Salvamont Argeș
DJ730, Podu Dâmboviței 117355, Romania
Înainte să fie inventată mașina de spălat, în mediul rural era folosită o metodă inedită pentru a spăla hainele sau alte țesături, în special cele din lână. Dârsta cu pivă, cunoscută în Rucăr ca dârsta lui Nistorică, este o vâltoare acționată de forța apei pentru spălarea diverselor obiecte vestimentare. Folosește satului de 200 de ani și este printre ultimele dârste funcționale din țară. În trecut, în fiecare sat exista o astfel de vâltoare așezată pe cursul unui râu sau pârâu. În vâltoare se spălau, de regulă, țesăturile de lână, însă toate lucrurile puteau fi curățate astfel. Mecanismul este unul relativ simplu. Într-o construcție conică din lemn de forma unei căzi, care nu a fost făcută etanșă în mod intenționat, se pun hainele, covoarele, țesăturile. Apa vine cu putere printre scândurile solide și își schimbă direcția. Astfel, se formază un vârtej, agitând articolele din interior. Nu este nevoie de detergent. Pe măsură ce gravitația își face treaba, apa murdară curge între șipci. Deși este proprietate privată, dârsta lui Nistorică se poate vizita, fiind un obiectiv turistic ce nu trebuie ratat.  Comuna Rucăr este o adevărată oază de liniște și frumusețe naturală, având o istorie bogată și tradiții autentice. Este un colț de rai în care natura și cultura se împletesc într-un mod fascinant. În zonă sunt numeroase pensiuni ce vă stau la dispoziție pentru a vă caza și pentru a vă bucura de mai multe zile în acest loc minunat. Sursa foto: Muntenia la pas
Str. Dârstei, Rucăr 117630, Romania
Peste 60%, ceea ce înseamnă aproape două treimi din suprafața Munților Făgăraș, precum și cea mai mare parte a vârfurilor de peste 2500 de metri înălțime, inclusiv Vârful Moldoveanu (2544 de metri) - cel mai înalt vârf muntos din România (numit și Acoperișul sau Everestul României), se află pe teritoriul județului Argeș.
Moldoveanu Peak, Romania
• Mușătești, satul care avea Ateneu Central Rural la 1879 În comuna Mușătești, la mai puțin de 30 de kilometri de Pitești, se găsește un inedit muzeu al satului deschis de câteva decenii. Acesta onorează trecutul așezării, unde învățații au creat la 1879 un Ateneu Central Rural. Muzeul Satului Mușătești este amenajat în incinta Căminului Cultural din localitate și evocă, prin exponate și documente unice, momente importante din viața așezării și din activitatea lui Constantin Dobrescu - Argeș, născut pe aceste meleaguri la 28 iunie 1856. Colecția de etnografie este foarte bogată și reprezintă o mărturie vie a creației populare și a ocupațiilor tradiționale din zonă. Aici regăsim universul gospodăriilor tradiționale românești, transpus printr-o expoziție ce cuprinde obiecte de uz casnic, țesături de interior, cusături, piese de port popular tradițional, obiecte legate de datini și obiceiuri locale, precum şi o colecție de istorie memorială. De asemenea, atelierele olarilor prezintă tipuri vechi de vase, precum fiertura, oala cu barieră, codana (oala mare de untură), oalele de moți. Multe dintre obiectele expuse în muzeu reprezintă piese de artă populară de o deosebită valoare. [Image]Învăţătorul, publicistul, juristul şi politicianul Constantin Dobrescu-Argeş este omul sub îndrumarea căruia a luat fiinţă, în anul 1879, Ateneul Central Rural, care a contribuit esențial la formarea spirituală a locuitorilor din Mușătești și din localitățile limitrofe. Această entitate a constituit un remarcabil centru cultural prin desfășurarea de activități teatrale, crearea unei biblioteci publice destinate sătenilor, inițierea apariției unor reviste și a periodicelor "Țăranul", "Gazeta poporului" și "Gazeta țăranilor", precum și prin înființarea unei tipografii locale. [Image]Comuna Mușătești este recunoscută și prin faptul că aici se regăsesc două monumente istorice de interes național: Biserica de lemn „Sfinții Voievozi" din Valea Faurului și Mănăstirea Robaia. Localitatea se află în partea central-nordică a județului Argeș, pe malurile râului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua națională DN73C, care leagă Curtea de Argeș de Câmpulung. Sursa: Facebook Muzeul Satului Mușătești; Primăria Mușătești; ghidulmuzeelor.cimec.ro
117520 Mușătești, Romania