Avenul de sub Vârful Grind - cea mai adâncă peșteră din România
Avenul de sub Vârful Grind - cea mai adâncă peșteră din România

Avenul de sub Vârful Grind - cea mai adâncă peșteră din România

Obiectiv turistic

Avenul de sub Colţii Grindului, Romania

Despre

Avenul de sub Vârful Grind, cunoscut și sub denumirile de Avenul din Grind sau Avenul de sub Colții Grindului, este o rezervație naturală de tip speologic - arie protejată de interes național, situată în județul Argeș, pe teritoriul administrativ al comunei Dâmbovicioara. 

Este ste cel mai adânc aven din România, în prezent având o adâncime de -769 metri. A fost descoperit în anul 1985 într-o zonă în care există unul dintre cele mai mari potențiale de denivelare din țară și este încă în explorare. 

Intrarea în Avenul de sub Vârful Grind se află la altitudinea de ~ 1922 m pe versantul estic al Munților Piatra Craiului. Este localizată pe abruptul de sub creasta principală, pe unul din Hornurile Grindului (vale de abrupt). 

Aria protejată inclusă în Parcul Național Piatra Craiului reprezintă un aven (gol subteran, peșteră), o formă carstică de prăbușire, alcătuită din mai multe puțuri verticale întrerupte de galerii, cu forme vizibile de eroziune și coroziune. 

A fost explorat pentru prima dată în 1936 de către Alfred Prox, în speranţa atingerii unei ipotetice reţele subterane în masivul Piatra Craiului. În 1967, Friedrich Thomas şi Walter Gutt din Braşov coboară din nou până la baza avenului şi găsesc o continuare de 15 m, pe care însă nu au putut s-o exploreze din lipsă de echipament. 

În toamna anului 1985, este descoperită intrarea avenului de către Ioan Dobrescu și Ioan Bostan cu o echipă de la Clubul de Speologie „Piatra Craiului" din Câmpulung Muscel. 

Avenul este unul tipic alpin cu puține porțiuni orizontale şi este format dintr-o succesiune de 22 puţuri consecutive (pe parcursul principal) fără afluenți majori, cel mai lung afluent fiind cel care este interceptat la cota -167 m. 
 
În afară de acesta, cele mai importante secvențe de puțuri laterale/paralele sunt sectorul Himalaya 2 și cea de sub Puțul Walter Gutt (care confluează cu parcursul principal la cota -567 m). 

Datorită dezvoltării verticale, temperatura aerului în partea inferioară a avenului este în general scăzută (-2, -6º C) şi se menţine aşa tot timpul anului, fiind mai coborâtă în perioada rece. 

Avenul din Grind a fost creat de apele de infiltraţie, care au lărgit sistemul de diaclaze ce afectează conglomeratele de Bucegi. Este unul din puţinele goluri verticale de amploare dezvoltate în conglomerate, rocă în general mai puţin carstificabilă.
 
Explorarea acestui aven oferă posibilitatea studierii unui interesant profil geologic, în care se poate urmări tectonica şi stratigrafia acestui sector al Pietrei Craiului.

Sursa: speosilex.ro, speologie.org, avenulgrind.ro, Clubul de Speologie Silex Brașov

Alte sugestii

Obiectiv turistic
5.0 1 recenzie
Construit între 1960 - 1966 pentru producția de energie electrică, irigații și prevenirea inundațiilor, Barajul Vidraru este cel mai înalt baraj din România, cu o înălțime de 166 de metri, precum și cel mai mare baraj arc de la noi din țară. Lacul are o suprafață de 1000 ha și un volum de 465 mil. m.c.  Barajul Vidraru reprezintă un punct de mare atracție turistică. Aerul curat, apa limpede de un albastru păstrunzător, frumusețea naturii și priveliștea liniștitoare definesc acest loc ca fiind excelent pentru recreere.  Pe lacul de acumulare al barajului pot fi practicate diverse sporturi nautice, luciul apei fiind accesibil și pentru plimbări cu vaporașul.  Pentru pasionații de pescuit există locuri perfecte pentru acest tip de activitate, iar pentru iubitorii de camping, Lacul Vidraru este renumit pentru zonele de campat care se găsesc de jur împrejurul acestuia. De pe coronamentul Barajului Vidraru se deschide o priveliște de neuitat, iar peste lac și baraj, domină Omul de Fier, o statuie impunătoare, aparținând sculptorului Constantin Popovici, care îl înfățișează pe eroul mitologic Prometeu cu fulgerele în mâini – simbolul electricității. Sursa: Salvamont Argeș
Lacul Vidraru, România
Biserica Obiectiv turistic
Capodoperă a arhitecturii medievale, evocată în nemuritoarea baladă a Meșterului Manole, Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab și sfințită în 1517. Este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România. Atrăgând turiști din întreaga lume, ansamblul mănăstiresc cuprinde monumentala Biserică "Adormirea Maicii Domnului", Agheasmatarul, Palatul Episcopal și un frumos parc în stil franțuzesc de 10 hectare. Supusă mai multor lucrări de restaurare, forma actuală este dată de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul român Nicolae Gabrielescu, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În interior, pictura murală în ulei a fost executată de pictorii francezi F. Nicollem și Ch. Renouard, precum și de pictorul român  N. Constantinescu. Biserica este plină de semnificație crestină, cei 12 apostoli fiind reprezentați de 12 coloane executate dintr-un singur bloc. Vechiul iconostaz și câteva icoane de pe timpul lui Șerban Cantacuzino, din secolul al XVII-lea, se află în colecția de obiecte de artă de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În mănăstire, se păstrează tablourile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, precum și Evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. Pronaosul adăpostește mormintele domnitorilor Țării Românești (Neagoe Basarab și Radu de la Afumați) și pe cele ale cuplurilor regale ale României - Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Din același ansamblu mănăstiresc face parte și Paraclisul Palatului Episcopal, unde se află racla cu moaștele Sfintei Filofteia, patroana spirituală a Argeșului și a Țării Românești. Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; Primăria Curtea de Argeș; Asociația Montană Vidraru; https://visitcurteadearges.ro/
Bulevardul Basarabilor 1, Curtea de Argeș 115300, Romania