Mănăstirea Robaia

Mănăstirea Robaia se află în zona central-nordică a judeţului Argeş, la aproximativ 7 kilometri de comuna Muşăteşti, în zona deluroasă a pârâului Robaia. Începuturile aşezării călugăreşti la Robaia sunt străvechi, prelungindu-se în timp către anul 1359, când la Curtea de Argeş s-a "aşezat" Mitropolia Ţării Româneşti. 

Valea Robaia, prielnică retragerilor în vremuri de primejdie, a adăpostit de multe ori, de-a lungul istoriei noastre, sate întregi care se retrăgeau și așteptau cu răbdare trecerea prigoanelor. Numele de Robaia provine de la un atac al turcilor, care au intrat în această biserică și au luat oamenii robi în noaptea de Înviere.

Documentele spun că proprietatea pe care era construită mănăstirea Robaia era a lui Pârvu Logofătul, ginerele voievodului Alexandru al II-lea. Urmaşii acestuia închină mănăstirea, în 1671, ca metoc al mănăstirii Argeşului, şi rămâne în continuare metoc al Episcopiei Argeşului.

Biserica poartă hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi este compusă din pronaos, naos şi altar. Ulterior, în cadrul unei restaurări, i se adaugă pridvorul pe stâlpi de lemn cu ferestre. Pictura din altar şi naos este refăcută în 1848, iar cea din pronaos în 1901 şi 1914. Clopotniţa actuală este construită în 1848 din bolovani şi cărămidă, înlocuind o clopotniţă mică din lemn.

De-a lungul timpului, în mănăstire au trăit mai mulţi călugări luminaţi: egumenul Sofronie de la Cioara şi Pârvu Mutu zugravul, pictor bisericesc şi portretist, care şi-a petrecut aici ultimii ani din viață ca monah şi schivnic.

Cunoscută ca obşte de călugări, mănăstirea este transformată în mănăstire de maici în 1954. 

În apropiere de mănăstire, la aproape 300 de metri distanţă, se află "Fântâna de leac", a cărei apă se spune că ar avea proprietăţi tămăduitoare.

Situată într-un cadru natural deosebit, Mănăstirea Robaia atrage permanent turişti dornici să descopere frumuseţile Argeșului, dar şi oameni care caută un loc de rugăciune și reculegere.

Acces: Mănăstirea Robaia se află în apropierea unor centre de comunicaţie care asigură legătura cu oraşele Piteşti, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. Drumul naţional DN 73C şi cel judeţean Piteşti-Brădet realizează comunicarea rutieră cu oraşele menţionate.

Sursa: crestinortodox.ro