Parcul Lumina

Remarcabil este considerat parcul conacului de la Florica, pe care Ion Brătianu îl numea „grădinile Semiramisei".  Începând din anul 1869, în jurul Floricăi se amenajează un frumos parc, cu alei în serpentine, străjuite de arbori cu esenţe exotice, monumente, un pavilion.  Majoritatea arborilor, unii dintre ei exotici, au fost plantaţi de Alexandru Albu Golescu, recunoscut ca fiind pasionat în acest domeniu.  „Aleea lui Brătianu" urca până la pădurea de pe platou, de pe care se vedeau nesfârşitele întinderi ale podgoriilor, la iazul Brătienilor, străjuit de falnici chiparoşi de baltă, ce-şi ridicau deasupra apei curioşii pneumatofori.  Parcul nu fusese croit după un plan iniţial; o şosea care urca spre casă, alta care ducea la capelă în serpentine, poteci care toate duceau undeva.  La realizarea parcului, o contribuţie majoră a avut şi Eliza Brătianu, a doua soţie a lui Ionel, „semănând flori de munte, flori de câmp, a deschis privelişti largi doborând caţiva arbori, a aruncat pe unde a putut pete de lumină". În spatele parcului, în zăvoi, Ionel Brătianu a construit un bazin cimentat, cu apă curgătoare, care cu aninii dimprejur forma un frumos parc".  [Image] Grupul statuar „La Vulturi" este un monument de artă contemporană, realizat din piatră de către sculptorul croat Josef  Mestrovic. Grupul statuar se pare că a fost realizat în anii 20 şi este aşezat în parcul de la Florica. Ar putea fi considerat o reprezentare simbolică a Micii Înţelegeri (România, Iugoslavia şi Cehoslovacia) sau a fraţilor Brătianu (Ionel, Dinu şi Vintilă).  Grupul statuar este aşezat pe locul unde era banca preferată a lui Ion C. Brătianu.   Coloana de piatră, de factură antică, greco-romană a fost adusă de fraţii Brătianu din Dobrogea la sfârşitul secolului trecut. Monumentul se pare a fi unicat în judeţul Argeş, deşi se spune că ar fi, de fapt o coloană adusă de la mânăstirea Vieroşi.   Crucea comemorativă de altar a bisericii de lemn din Albac este amplasată pe locul unde acest edificiu a fost reconstruit şi restaurat, cunoscut în istorie ca bisericuţa lui Horea, în perioada 1907- 1954. Această cruce de piatră este sculptată în secolul al XIX-lea şi este montată pe locul unde a fost făcută prima translaţie de monument istoric din istoria muzeologiei româneşti. Biserica se păstrează la Olăneşti, în judeţul Vâlcea, începând cu anul 1954.   Acest parc dendrologic este inclus în lista patrimoniului cultural naţional.

The Mihăești Dendrological Park is an exceptional landscape gardening, the work of the illustrious initiator of national natural reservations - engineer Iuliu Moldovan. The park has an area of 65 hectares and is distinguished by numerous species of trees and shrubs of great scientific value. The Mihăești Dendrological Parkwas the only experimental resort in Romania until 1942. Iuliu Moldovan created in 1895, in Mihăesti, the first forestry office at the level of those in Europe, declared by Carol I as a model forestry office.

GRĂDINA PUBLICĂ se află în centrul municipiului Pitești. Situată între două clădiri-monument, Muzeul Județean Argeș și Cercul Militar, Grădina Publică constituie unul dintre cele mai reprezentative peisaje urbane ale Piteștiului.  Poziția centrală a acesteia în raport cu orașul îi conferă un caracter unic.  În Parcul 1907 este amplasată Statuia I.C. Brătianu, operă a sculptorului Lucian Irimescu, iar în apropiere se află și Biserica Mozaic – Sinagoga Pitești, declarată monument istoric datorită arhitecturii sale deosebite.

In the central area of Câmpulung Municipality there is the famous “Pardon” Boulevard, set up in 1880. The name derives from the fact that, due to the crowd, many “clashes” were produced, followed by the French replica “Pardon!”, used by the inhabitants to apologize. Across the street, there is the “Merci” Public Garden, where the alley of personalities can be admired, with the busts of great cultural personalities such as: Dan Barbilian (Ion Barbu), the painter and participant in the 1848 Revolution I.D. Negulici, the historian C.D. Aricescu, the writer Tudor Mușatescu, the academician C. Baraschi, C.I. Parhon and Nicolae Bălcescu. It is said that the “Merci” Public Garden could not have existed without “Pardon” Boulevard and vice versa, their destinies blending harmoniously over time.

The “Trivale” Park is the largest park in the country, being considered one of the symbols of Pitești municipality. The embellishing plan of the park was designed by landscape architect Edouard Redont. Arranged since 1900, within a secular oak forest, the “Trivale” Park has become a favorite place of promenade for the people in Pitești. The abundant vegetation, the fresh and cool air, but also the fauna specific to the hilly forests provide excellent conditions for rest and refreshing walks. The “Trivale” Park was declared a natural monument in 1939.

The “Ștrand” Park in Pitești is a highly appreciated recreation area, with many playgrounds, generous alleys, a lake and canals, on which in summer you can take a boat out for a row or hydro-bicycle. In the park, there are also a summer theatre, sports fields and track for rollers and cyclists.

The “Lunca Argeșului” Park in Pitești covers an area of 24 hectares and is the perfect place for lovers of outdoor movement. Here you can take bike rides, rollerblades or karts.

Expo Parc este un parc orăşenesc, situat în cartierul Calea Bucureşti. A fost reamenajat în cadrul proiectului "Parcurile Viitorului", unul dintre cele mai mari proiecte de reabilitare a spatiilor verzi. Ca urmare a reabilitării, parcul:  - respectă normele europene de securitate, ecologice ţi estetice de amenajare a parcurilor publice;  - foloseşte elemente naturale pentru construire şi reamenajare: piatră, metal, nisip, lemn, sau combinaţii între acestea;  - foloseşte materiale reciclate: sticlă reciclată cu efect vizual special pentru bazine, metal reciclat pentru dispozitivele de creare a energiilor alternative, scoarţă pentru locurile de joacă şi spaţiile plantate;  - are aproximativ 200 de arbori mari şi aproximativ 1500 de arbuşti;  - are vegetaţie specifică tuturor anotimpurilor (cu înflorire alternativă);  - are spaţii create pentru toate categoriile de vârstă: locuri de joacă pentru copii, locuri pentru şahisti, terenuri de sport, spaţii pentru câini;  - foloseşte sisteme de producere a energiei alternative (panouri solare cu celule fotovoltaice);  - expune lucrări de artă.