Mănăstirea Curtea de Argeş este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România. A fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab și restaurată între anii 1875-1886 după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy.
De mai bine de 130 de ani, la Mănăstirea Curtea de Argeş se află o Evanghelie unică în lume, pictată pe pergament şi scrisă cu litere de aur chiar de către Regina Elisabeta, prima regină a României. Mănăstirea Curtea de Argeș a fost resfinţită pe 12 octombrie 1886 printr-un ceremonial impresionant la care au participat regele Carol I şi regina Elisabeta. Pentru cinstirea acestui eveniment important, regina Elisabeta a dăruit Mănăstirii Curtea de Argeş o Evanghelie bogat decorată, scrisă şi pictată de ea însăși.
Evanghelia a fost descrisă şi publicată pentru prima dată de Grigore Tocilescu în Albumul omagial dedicat sfinţirii Mănăstirii Argeşului: "La începutul anului 1886, Regina, împinsă de un sentiment pe cât de înalt, pe atât de evlavios, începu să picteze un manuscript pe pergament, destinat bisericei episcopală din Argeş și conținând cele douăsprezece Evanghelii ce se citesc în Joia Mare, precum și Evanghelia Învierii din Sâmbata mare.” „Acest nepreţuit odor este scris întreg de M.S. Regina Elisabeta, pe 50 de pagini mari în folio; fiecare pagină este încadrată într-un chenar lat de 15 centimetri şi alcătuit din motive diferite şi combinate după inspiraţiune proprie: când flori de munte, rânduite cu gust, când seminţe de paltin, când împletituri de arabescuri şi desemnuri luate din ornamentica românească. Fundul fiecărei pagini este deosebit colorat. Textul e scris cu aur sau cu argint, după cum convine mai bine tonului coloarei. Fiecare pagină din cele 50 fiind unice în sine prin iniţiale, prin decoraţiune şi colorare, destăinuieşte o intenţiune artistică şi o bogată imaginaţiune a regescului lor autor.” (fragment din cartea „Din viata Majestății sale Elisabeta, Regina României”, George Bengescu, București, Ed. Librariei Socec&Comp., 1906)
Într-o scrisoare trimisă prinţesei Elena Bibescu, Regina Elisabeta povestește despre cum au primit credincioşii Evanghelia realizată de ea: „Evanghelia mea a slujit la inaugurare, toată lumea a sărutat-o şi mi s-a înfiorat pielea pe mine văzând că lucrul mâinilor mele a devenit obiect de veneraţie. Regele şi cu mine ne-am dus să-l vizităm pe episcop şi l-am luat cu noi în trăsură, ca să meargă să ia Evanghelia depusă de episcop în altar. S-a aşezat în uşa bisericii şi eu întorceam paginile, explicându-le, iar bieţii oameni le sărutau, la fel şi umerii şi mâinile mele şi mă blagosloveau de o mie de ori – a fost una din cele mai frumoase zile din viaţa mea. Un soare strălucitor lumina biserica ideală, cuceritoare, atât de frumoasă, că, intrând în ea, am început să plâng. (...)”
Un loc aparte, unic pe aceste meleaguri, este Cimitirul de Onoare al Eroilor, ridicat în memoria eroilor Primului Război Mondial, căzuți în luptele care s-au dus pe Valea Topologului.
Aici, au fost aduse rămășițele pământești ale celor care și-au pierdut viața în război, din toate localitățile învecinate.
Pe lateralele aleii străjuite de brazii din curtea interioară sunt 361 de plăci inscripționate cu numele eroilor.
În cimitir sunt înhumați, în total, 722 de eroi.
În comuna Șuici descoperim locuința Popii Floarea din Rudeni, personaj evidențiat în versurile poetului George Topîrceanu, constituind astfel sursă de inspirație în scrierile satirice ale sale.
George Topîrceanu și-a petrecut anii copilăriei la Schitul de maici Văleni, iar clasele primare le-a făcut la școala primară din Șuici.
În prezent, locuința Popii Floarea din Rudeni se află în proprietate privată.
Remarcabilă este și o gospodărie tradițională, cu arhitectură specifică zonei, ce păstrează între pereții săi memoria satului argeșean.
Gospodăria tradițională din Șuici este expusă la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti" București. În prezent, gospodăria se află în proprietate privată.
Încă de la intrarea în comuna Șuici, te întâmpină trunchiul stejarului multisecular, a cărui existenţă numără peste 1500 de ani.
Legenda spune că la umbra bătrânului stejar, Mihai Viteazul a făcut un popas pe când se afla în drum spre Transilvania prin Turnul Roşu, în campania ce a precedat bătălia de la Şelimber.
Comuna Călinești se află la o distanță de 15 km față de Municipiul Pitești. Cele mai vechi urme de existență umană pe teritoriul localității datează din perioada bronzului și au fost descoperite pe teritoriul satelor Călinești și Râncăciov. Astfel, la Călinești, pe Dealul Brâncoveanu a fost descoperit un topor de piatră, iar în apropierea spitalului o ceașcă din ceramică și două cuțite. Pe teritoriul satului Râncăciov au fost descoperite trei topoare de aramă de la începutul epocii bronzului, iar pe Dealul Olarului s-a gasit un tezaur de monede greco-macedonene. Pe teritoriul satului Vrănești, au fost descoperite două tezaure geto-dacice și ceramica provincială romană din sec IV.
Dintre toate satele componente ale comunei, satul Călinești este atestat documentar din hrisovul emis de cancelaria Domnească a lui Mircea cel Bătrân, la 20 mai 1388.
În comuna Călinești se găsesc patru monumente istorice de arhitectură de interes național:
· Biserica de lemn „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”- Drăghicești (1744, strămutată în 1988) din Călinești;
· Biserica de lemn „Sfântul Apostol Toma” și „Sfinții Voievozi”, zisă „a Turcului” (1758–1759) din Cârstieni;
· Biserica „Cuvioasa Paraschiva” a fostului schit Lacu Negru (1787) din satul Radu Negru;
· Mănăstirea Râncăciov din secolul al XV-lea (cu modificări în 1648 și 1868).
La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național.
Sursa: https://primaria-calinesti.ro/; https://ro.wikipedia.org/
Sursa foto: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului
În sud-estul județului Argeș, la 19 km de Pitești, pe DN 7, se află orașul Topoloveni, care s-a dezvoltat pe locul unei vechi așezări rurale, a cărei atestare documentară datează din anul 1421.
În Topoloveni se află cinci monumente istorice de interes național. Două sunt clasificate ca monumente istorice de arhitectură: fostul schit „Din Vii” — ansamblu alcătuit din biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1745), fosta școală agricolă (începutul secolului al XX-lea) și incintă (1745, refăcută la începutul secolului al XX-lea) — și biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1706).
Alte trei sunt monumentele memoriale sau funerare, trei cruci de piatră: două aflate în curtea bisericii noi și una, denumită „La troiță” (datând din 1647), aflată în localitatea Țigănești.
Aici se află și cunoscuta Fabrică de magiun de Topoloveni, înființată în 1914 - prima fabrică de acest gen din țară unde se producea magiun din prune și din alte fructe. După preluarea în 2001 de către societatea Sonimpex, fabrica de magiun a fost repusă în funcțiune în condiții tehnologice adaptate standardelor internaționale. De-a lungul timpului, compania a obținut prestigioase premii internaționale pentru calitate, magiunul de prune Topoloveni fiind primul produs al României care a obținut certificatul de Indicație Geografică Protejată. De asemenea, compania a primit calitatea de furnizor al Casei Regale a României. În anul 2023, pentru al doilea an consecutiv, Magiunul de Topoloveni a fost desemnat cel mai bun produs din fructe și cel mai bun gem din lume, în topul realizat de TasteAtlas.
În fiecare an, la Topoloveni are loc Festivalul Archangels Fest, un eveniment mult așteptat cu paradă moto, zboruri cu avionul şi concerte rock.
Sursa: https://www.topoloveni.ro/; https://ro.wikipedia.org/
Sursa foto: Primăria Orașului Topoloveni; https://www.topoloveni.ro/
https://www.facebook.com/OrasTopoloveni
Cunoscută și sub denumirea de Cascada Iezerului, Cascada Capra este una dintre cele mai impresionante cascade din țara noastră.
Este situată pe versantul sudic al Munților Făgăraș, la altitudinea de 1690 metri, chiar lângă Transfăgărășan, între Cabana Capra și Lacul Bâlea, pe DN 7C.
Cascada izvorăște din Lacul Capra, aflat la o altitudine de 2.241 de metri, și are o cădere spectacoloasă, de aproximativ 40 de metri înălțime.
Datorită debitului foarte mare de apă, cascada rezistă și în sezonul rece, apa acesteia înghețând doar în iernile geroase.
Aflându-se exact la marginea șoselei, cascada este foarte accesibilă și oferă o priveliște de neuitat, fiind o adevărată încântare pentru cei care vin să o admire.
Este un loc ideal pentru un popas sau pentru o drumeție de o zi, putând să vă bucurați de peisajele spectaculoase, de prospețimea aerului, să surprindeți cele mai frumoase fotografii sau pur și simplu să vă relaxați.
În zonă, se află Cabana Capra (la 4 km distanță) și Lacul Bâlea (la 5 km distanță).
Sursa: Salvamont Argeș
Regiunea de nord a județului Argeș aparţine celor mai înalte culmi ale Carpaţilor Meridionali, respectiv masivul Făgăraş, cu vârful Moldoveanu (2544 m) - cel mai înalt vârf din Carpații românești şi Negoiu (2535 m).
Lacul Călțun este un lac glaciar situat la nord-est de vârful Negoiu din Munții Făgăraș, la jumătatea drumului dintre cabana Negoiu și cabana Bâlea Lac, în căldarea Călțun, la poalele Vârfului Călțun.
Lacul este situat la altitudinea de 2 135 m, are suprafața de 7 751 mp, iar adâncimea maximă este de 11,8 m.
Sursa: Salvamont Argeș
The Stan Valley Canyon is a spectacular canyon that starts from Transfagărășan, halfway between the Poienari Fortress and the Vidraru Dam, at the first 180 degree curve. It is one of the most beautiful key routes in the country. The canyon impresses with the narrow valley, with rock walls rising dizzyingly in a wild landscape. The canyon is arranged for tourists, with metal stairs, cables, bridges, railings and walkways between the slopes of the stream.
Lângă Mănăstirea Curtea de Argeș se află Fântâna Meșterului Manole. Balada populară, inspirată de o veche legendă, se încheie prin cumplita jertfă a lui Manole, ce-și zidește soția, fără de care construirea bisericii nu s-ar fi sfârșit.
Confirmând voievodului Neagoe Basarab că poate zidi o biserică și mai frumoasă decât ctitoria sa, este părăsit pe acoperiș împreună cu cei "nouă meșteri mari, calfe și zidari", luându-i-se schela. Meșterii își construiesc aripi de șindrilă cu ajutorul cărora zboară de pe acoperiș, încercând zadarnic să se salveze.
Legenda spune că în locul unde a căzut Manole a țâșnit un izor cu apă limpede. Aici, a fost construită în stil rustic, în secolul al XIX-lea, de episcopul Iosif I, Fântâna Meșterului Manole.
Sursa: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului; Primăria Curtea de Argeș; Asociația Montană Vidraru; https://visitcurteadearges.ro/
Parcul lui Manole, Bulevardul Basarabilor, Curtea de Argeș 115300, Romania
