Autoportret de Rudolf Schweitzer–Cumpăna

Enciclopedia României ne spune că Rudolf Schweitzer–Cumpăna s-a născut la Piteşti într-o familie de origine germană. Şi a definitivat studiile elementare şi liceul în oraşul natal, după care a luat calea occidentului. A studiat la Academia de arte frumoase de la Berlin, apoi la Paris. În 1909 s-a reîntors în ţară pentru a-şi satisface stagiul militar, după care îşi începe la Piteşti activitatea artistică. În anul 1911 expune pentru prima dată la Salonul Oficial. Mai întâi cu expoziţii de grup, apoi cu expoziţii personale, Rudolf Schweitzer–Cumpăna a devenit o prezenţă constantă la expoziţiile din ţară. În 1929 face un voiaj de studiu la Budapesta. În acelaşi an porneşte o campanie de lucru la Constantinopol, Atena şi Salonic. 
Între 1931-1932 călătoreşte la Paris, unde va expune la Galeria Jeanne Castel, iar în 1932 participă cu lucrări la Expoziţia Artiştilor francezi de la Paris. Călătoreşte şi lucrează intens în Macedonia şi Grecia, ulterior în Italia şi Germania. În 1957 este invitat să facă o călătorie de documentare în fosta Iugoslavie.

În anul 1951, Rudolf Schweitzer–Cumpăna este numit profesor la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. În timpul vieţii face donaţii semnificative muzeelor din Piteşti, Brăila, Galaţi, Craiova. Cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani i se conferă titlul de „Maestru Emerit al Artei”. Se stinge din viaţă la 17 februarie 1975, la Bucureşti şi este înmormântat la Cimitirul Evanghelic-Lutheran.

Înzestrat desenator, având un ascuţit spirit de observaţie, Schweitzer-Cumpăna a creat portrete, peisaje şi mai ales scene din viaţa ţărănească, în tehnici diferite (ulei, acuarelă şi desen de predilecţie în cărbune) într-o viziune realistă. În pictură, el urmăreşte construcţia formelor în relief, modelând pasta, uneori excesiv de abundentă. Paleta sa este caldă, în tonalităţi grave şi profunde. În ultima parte din viaţă, el a fost preocupat de rolul luminii în pictură şi a manifestat o tendinţă accentuată pentru precizarea formei („Autoportret”, „Portret de bărbat”, „Capre în soare”).

O semnificativă colecție din opera artistului poate fi văzută la Muzeul Județean Argeș, printre care și acest autoportret.