🔝Top 10 atracții turistice în Argeș

În Valea Superioară a Argeșului, în comuna Arefu, sat Căpățânenii Pământeni, se înalță în stâncă, la o altitudine de 850 de metri, o încântătoare fortăreață medievală - Cetatea Poienari. Edificiul a servit drept refugiu lui Vlad Țepeș, care i-a adăugat turnuri, ziduri și dependințe, transformând-o într-un adevărat post de fortăreață contra otomanilor. Cunoscută ca Cetatea lui Vlad Dracul, Cetatea Poienari este fascinantă prin legendele legate de domnitorul care a adus României faima de țara lui Dracula. La cetate se poate ajunge urcând 1.480 de trepte din beton, care şerpuiesc printr-o pădure deasă de fag. Priveliștea de sus este impresionantă și vă va recompensa pe deplin efortul. De la înălţimea cetăţii pot fi admirate priveliștile frumoase ale văii Argeșului, Barajul Vidraru și Munții Făgăraș.

Spectaculosul drum Transfăgărășan (DN 7C) face legatura între două provincii istorice - Muntenia și Transilvania. Drumul trece pe lângă Barajul Vidraru și își continuă șerpuirea spre Cota 2000, prin golul alpin, către înălțimile Făgărașului. De aici, șoseaua coboară către Arpașu de Jos, în județul Sibiu. Transfăgărășanul a fost construit în perioada martie 1970 – septembrie 1974 și reprezintă cea mai grandioasă lucrare de acest gen din țara noastră. Este un drum în rampă, care se remarcă atât prin serpentinele sale năucitoare, prin înălțimea la care se află, cât și prin peisajele superbe ce îl înconjoară. Între Capra si Bâlea Lac se află cel mai mare tunel din țară (887 m), care strabate muntele Paltinul. Transfăgărășanul a fost prezentat la filmările din 2009, realizate în România de echipa show-ului de televiziune "Top Gear", ca fiind cel mai spectaculos drum din lume. 

Construit între 1960 - 1966 pentru producția de energie electrică, Barajul Vidraru este cel mai mare baraj arc de la noi din țară. Barajul Vidraru formează în amonte un lac cu o lungime de 14 kilometri și o suprafață de 870 de hectare. Lacul și Barajul Vidraru reprezintă un punct de mare atracție turistică. Aerul curat, apa limpede de un albastru pătrunzător, frumusețea naturii și priveliștea liniștitoare definesc acest loc ca fiind excelent pentru relaxare. Pe lacul de acumulare al barajului pot fi practicate diverse sporturi nautice, pescuit și se pot face plimbări cu vaporașul. De pe coronamentul Barajului Vidraru se deschide o priveliște de neuitat, iar peste lac și baraj domină Omul de Fier, o statuie impunătoare aparținând sculptorului Constantin Popovici, care îl înfățișează pe eroul mitologic Prometeu cu fulgerele în mâini – simbolul electricității.

Evocată în nemuritoarea baladă a Meșterului Manole, Mănăstirea Curtea de Argeș a fost ctitorită în vremea lui Neagoe Basarab și sfințită în 1517. Este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească, fiind inclusă în Lista monumentelor istorice din România. Ansamblul mănăstiresc cuprinde monumentala Biserică "Adormirea Maicii Domnului", Agheasmatarul, Palatul Episcopal și un frumos parc în stil franțuzesc de 10 hectare. Biserica este plină de semnificație crestină. Pronaosul adăpostește mormintele domnitorilor Țării Românești (Neagoe Basarab și Radu de la Afumați) și pe cele ale cuplurilor regale ale României - Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. Din același ansamblu mănăstiresc face parte și Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală unde se află racla cu moaștele Sfintei Filofteia, patroana spirituală a Argeșului și a Țării Românești. În noua Necropolă Regală de la Curtea de Argeș își dorm somnul de veci regii și reginele României: Regele Mihai I și Regina Ana, Regele Carol al II-lea și Regina Elena. 

Castrul Roman Jidova se află la intrarea dinspre sud în Municipiul Câmpulung. Este cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus. În muzeul de sit în care a fost transformat castrul, pot fi văzute puternicul zid de incintă din piatră, cu porţile şi turnurile adiacente, clădirea ofiţerilor, locuinţa comandantului, magazia în care erau adăpostite proviziile pentru hrana soldaţilor, dar şi a cailor, precum şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum. Expoziţia cuprinde obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite) și accesorii de echipament militar.

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este un spațiu istoric unic în România. Se întinde pe o suprafaţă de 14 ha şi deţine un patrimoniu valoros, fiind structurat în două mari secții: Secția Istorie - Etnografie și Secția Aer liber. La Muzeul Golești, vizitatorii pot explora atât o curte boierească, dar și un sat tradițional complet, cu gospodării, biserică, școală, primărie și han. În centrul curții boierești, înconjurat de flori și verdeață, se află Conacul Goleștilor, construit în 1640. Aici descoperi cum trăiau boierii Golești în secolul al XIX-lea și care au fost marile evenimente istorice legate de acest loc și de această familie boierească. 

Conacul Goleștilor are o legătură strânsă cu regalitatea română, fiind locul unde regele Carol I a petrecut prima noapte pe teritoriul României. În salonul de iarnă, în care familia Golescu se reunea în jurul meselor de sărbătoare, sunt expuse astăzi două piese excepționale: tronul regilor României și biroul regelui Carol I. În curtea boierilor Golești, se află și Bolnița Banului Radu Golescu. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Banul Radu Golescu, primul boier luminist din Țara Românească, a construit, pe moșiile sale, prima bolniță – un spital în care erau îngrijiți bolnavii și bătrânii satului. Boierii Golești au înființat pe domeniul lor și prima şcoală cu predare în limba română din sudul ţării pentru copiii din sat care doreau să învețe. Şcoala Slobodă Obştească de la Goleşti a fost o instituţie-model pentru prima jumătate a secolului XIX. Indiferent de rangul social pe care-l aveau, elevii beneficiau de cursuri şi manuale în mod gratuit. Două mari personalități ale învățământului românesc au predat aici: Ion Heliade Rădulescu și Aaron Florian. 

Dincolo de zidurile de apărare ale conacului, te plimbi într-un sat tradițional, ale cărui gospodării prezintă toate zonele etnografice importante ale României. De asemenea, numeroase activități de recreere sunt accesibile publicului vizitator: echitație cu cai și ponei, plimbări cu trăsura, tiroliană pentru copii, locuri de joacă și popicărie țărănească.

Muzeul Județean Argeș tezaurizează colecții de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizației argeșene și românești. Sediul central al muzeului găzduiește secțiile de Istorie, Științele naturii, Galeria de Artă Naivă, Planetariul și Muzeul Sportului Argeșean. Planetariul de la Muzeul Județean Argeș este unul dintre cele mai moderne din țară, oferind publicului o experiență fascinantă de vizionare datorită sistemului performant de proiecție 4K UHD – tehnologie laser. Un punct de atracție îl constituie și microexpoziția „Exponatul lunii”, care prezintă publicului elemente inedite din colecțiile aflate în patrimoniul Muzeului Județean Argeș. 

Galeria de Artă "Rudolf Schweitzer Cumpăna" a fost restaurată în cadrul unui amplu proiect european implementat de Consiliul Județean Argeș. În urma lucrărilor de restaurare, edificiul și-a recăpătat strălucirea de altădată, devenind o adevărată bijuterie arhitecturală, ce poate fi admirată în centrul Municipiului Pitești, în apropierea Primăriei. Galeria de Artă "Rudolf Schweitzer Cumpăna" are un patrimoniu de peste 1000 de lucrări de pictură și sculptură clasică și contemporană. Expoziția cuprinde picturi semnate de mari artiști ai penelului, precum Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ștefan Luchian, Ion Țuculescu, Nicolae Dărăscu, dar și sculpturi ale lui Gheorghe Iliescu-Călinești, Radu Aftenie, Ion Iancuț, Grigore Patrichi, Adrian Popovici, Ovidiu Maitec.

În apropierea Municipiului Câmpulung, la Valea Mare Pravăț, într-o zonă pitorească deosebită, se află Mănăstirea Nămăieşti, una dintre cele mai vechi mănăstiri de maici din Țara Românească. Biserica mănăstirii se găsește într-o peșteră, fiind săpată în piatră, în stânca muntelui. Legenda spune că în această peșteră ar fi dormit o noapte Sfântul Apostol Andrei. În Biserica Mănăstirii Nămăieşti se află Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni, care ar fi fost pictată de Sfântul Evanghelist Luca. Este considerată una dintre cele mai vechi icoane nu numai din țară, ci și din întreaga creștinătate. Situată la o altitudine de peste 800 de metri, după ce este parcursă aleea până la Mănăstirea Nămăiești, priveliștea din dreptul acesteia este impresionantă. Ansamblul mănăstiresc de la Nămăiești cuprinde și un muzeu etnografic unicat în România prin colecția de costume populare muscelene vechi de peste 150 de ani. 

Mănăstirea Nămăiești este unul dintre cele trei aşezăminte monahale rupestre, alături de Mănăstirea Cetăţuia Negru Vodă şi Mănăstirea Corbii de Piatră. Se spune că cele trei mănăstiri rupestre din Argeș formează un triunghi energetic magic. 

Cele mai grele lupte din Primul Război Mondial s-au purtat pe muntele Mateiaș, unde în prima linie a fost „Grupul de armate Nămăiești". În cinstea eroilor căzuți pe câmpul de luptă, a fost ridicat Mausoleul de la Mateiaș, în localitatea Valea Mare Pravăț. Acesta adăpostește la subsol, într-o criptă neagră, osemintele a peste 400 de soldați și ofițeri aduse din cimitirele localităților învecinate sau direct de pe câmpul de luptă. Pe pereții laterali sunt așezate 31 de plăci de marmură pe care au fost dăltuite numele tuturor celor peste 2100 de eroi cunoscuți și căzuți în luptele pentru apărarea plaiurilor muscelene. Complexul memorial de la Mateiaș cuprinde și un muzeu istorico-militar, un basorelief și o cupă din piatră de Albeşti în care arde o flacără veşnică în amintirea soldaţilor care s-au jertfit.