Muzee și colecții muzeale de neratat în Argeș

Muzeul Județean Argeș  tezaurizează colecții de obiecte remarcabile spre ilustrarea civilizației argeșene și românești. Sediul central al muzeului găzduiește secțiile de Istorie, Științele naturii, Galeria de Artă Naivă, Planetariul și Muzeul Sportului Argeșean. Planetariul de la Muzeul Județean Argeș este unul dintre cele mai moderne din țară, oferind publicului o experiență fascinantă de vizionare datorită sistemului performant de proiecție 4K UHD – tehnologie laser. Un punct de atracție îl constituie și microexpoziția „Exponatul lunii”, care prezintă publicului elemente inedite din colecțiile aflate în patrimoniul Muzeului Județean Argeș. 

Galeria de Artă "Rudolf Schweitzer Cumpăna" a fost restaurată în cadrul unui amplu proiect european implementat de Consiliul Județean Argeș. În urma lucrărilor de restaurare, edificiul și-a recăpătat strălucirea de altădată, devenind o adevărată bijuterie arhitecturală, ce poate fi admirată în centrul Municipiului Pitești, în apropierea Primăriei. Galeria de Artă "Rudolf Schweitzer Cumpăna" are un patrimoniu de peste 1000 de lucrări de pictură și sculptură clasică și contemporană. Expoziția cuprinde picturi semnate de mari artiști ai penelului, precum Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ștefan Luchian, Ion Țuculescu, Nicolae Dărăscu, dar și sculpturi ale lui Gheorghe Iliescu-Călinești, Radu Aftenie, Ion Iancuț, Grigore Patrichi, Adrian Popovici, Ovidiu Maitec.

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești este un spațiu istoric unic în România. Se întinde pe o suprafaţă de 14 ha şi deţine un patrimoniu valoros, fiind structurat în două mari secții: Secția Istorie - Etnografie și Secția Aer liber. La Muzeul Golești, vizitatorii pot explora atât o curte boierească, dar și un sat tradițional complet, cu gospodării, biserică, școală, primărie și han. În centrul curții boierești, înconjurat de flori și verdeață, se află Conacul Goleștilor, construit în 1640. Aici descoperi cum trăiau boierii Golești în secolul al XIX-lea și care au fost marile evenimente istorice legate de acest loc și de această familie boierească. 

Conacul Goleștilor are o legătură strânsă cu regalitatea română, fiind locul unde regele Carol I a petrecut prima noapte pe teritoriul României. În salonul de iarnă, în care familia Golescu se reunea în jurul meselor de sărbătoare, sunt expuse astăzi două piese excepționale: tronul regilor României și biroul regelui Carol I. În curtea boierilor Golești, se află și Bolnița Banului Radu Golescu. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Banul Radu Golescu, primul boier luminist din Țara Românească, a construit, pe moșiile sale, prima bolniță – un spital în care erau îngrijiți bolnavii și bătrânii satului. Boierii Golești au înființat pe domeniul lor și prima şcoală cu predare în limba română din sudul ţării pentru copiii din sat care doreau să învețe. Şcoala Slobodă Obştească de la Goleşti a fost o instituţie-model pentru prima jumătate a secolului XIX. Indiferent de rangul social pe care-l aveau, elevii beneficiau de cursuri şi manuale în mod gratuit. Două mari personalități ale învățământului românesc au predat aici: Ion Heliade Rădulescu și Aaron Florian. 

Dincolo de zidurile de apărare ale conacului, te plimbi într-un sat tradițional, ale cărui gospodării prezintă toate zonele etnografice importante ale României. De asemenea, numeroase activități de recreere sunt accesibile publicului vizitator: echitație cu cai și ponei, plimbări cu trăsura, tiroliană pentru copii, locuri de joacă și popicărie țărănească.

Muzeul Național Brătianu prezintă publicului vizitator unul dintre cele mai frumoase domenii boiereşti din România. Domeniul Florica – format din conac, fermă, capelă, cramă, gară şi chiar un observator astronomic, toate amplasate în mijlocul unui vast parc, înconjurat de podgoriile de la Ştefăneşti - este opera primilor doi Brătieni, Ion şi Ionel, tată şi fiu, care au transformat o cochetă casă de administraţie a moşiei într-o somptuoasă reşedinţă boierească, în care s-au luat importante decizii privind istoria noastră. Salonul de primire este cea mai mare cameră din casă, în care s-au păstrat în original scara de acces de la intrarea principală, plafoanele sculptate cu ceramica încastrată, corpurile de bibliotecă cu geamurile de cristal și banca din lemn de cireş. În conac se păstrează exponate unice: bustul din bronz al lui Ion I.C. Brătianu, realizat de Ion Jalea; bastonul de lemn, aparținând lui Ion C. Brătianu; masa dalată realizată din lemn de cireș pietrificat, după o metodă tradițională arabă; fracul, un pahar de baccara şi un portret, aparţinând lui Dumitru C. Brătianu. Remarcabil este şi parcul amenajat în jurul conacului de la Florica, cu alei în serpentine, străjuite de arbori. O altă componentă importantă este biserica în care sunt înmormântaţi membrii familiei Brătianu. Situată pe un platou din dreapta parcului, la marginea pădurii, capela Brătienilor – cu hramul  "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" – a fost construită în anul 1898 după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy.

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș are misiunea de a promova cunoașterea și de a satisface interesele de studiu, lectură, informare, documentare, educare și recreere pentru întreaga comunitate argeșeană. Biblioteca oferă cititorilor săi peste 400.000 de publicații, colecții enciclopedice reprezentative de cărți, periodice, documente grafice și audio-vizuale, românești și străine. În Colecțiile Speciale, biblioteca păstrează un fond de carte veche, cu mare valoare bibliofilă și istorică. În fondul Colecțiilor Speciale, vizitatorii pot descoperi și cărţile miniaturale sau cărțile-liliput, adevărate opere de artă, lucrate cu rafinament și atenţie la detalii. Dintre acestea, cel care atrage toate privirile, fiind totodată și cel mai vechi și valoros, este volumul „Le petit fabulist“, o culegere, în limba franceză, cuprinzând 13 fabule. Publicat la începutul secolului al XX-lea, la Paris, în tipografia renumitului gravor și tipograf Firmin Didot, volumul are 87 de pagini, lungimea de doar 2,5 cm și lățimea de 2 cm. Deși are dimensiunea unei monede, textul poate fi citit fără lupă.

Casa Memorială "Dinu Lipatti" din comuna Leordeni este casa în care a copilărit celebrul pianist Dinu Lipatti. "Mult iubitul meu Dinu nu se bucura niciodată atât, ca atunci când i se anunţa plecarea la Fundăţeanca. Ce ţinut frumos!", se arată în scrierile mamei sale, Anna Lipatti. Casa Memorială “Dinu Lipatti” conservă obiecte legate de viața și activitatea marelui pianist și compozitor român. Printre cele mai importante exponate se află pianul Bechstein, la care artistul a cântat și a compus în timpul vacanțelor la țară. Clapele bătrânului Bechstein prind viață cu fiecare Gală a Laureaților Premiilor Muzicale Dinu Lipatti – festival național organizat de Muzeul Județean Argeș. În conacul de la Fundățeanca, pot fi admirate și diplome, partituri, dar și o colecție impresionantă de fotografii și corespondențe.

În imediata apropiere a Mănăstirii Corbii de Piatră, se află gospodăria Mamei Uța. Casa cu pereți albaștri aduce aminte de alte timpuri și prezintă cel mai bine moștenirea tradițiilor și obiceiurilor din nordul județului Argeș. De la paturile de altădată la leagănul în care Mama Uța și-a crescut fiica, de la preșurile țesute până la prispa plină de flori, totul pare decupat dintr-un film al copilăriei.  Despre casa Mamei Uța se spune că este singura de pe pământ cu o cascadă naturală în grădină. În jurul căsuței albastre, legendele amintesc de populația ce își ducea existența înainte de Potop - celebrii uriași.

Casa Memorială “George Topîrceanu” de la Nămăiești este locul în care autorul “Baladelor vesele și triste” și-a petrecut 8 ani din viață. Casa prezintă exponate legate de viața și activitatea poetului - o parte a bibliotecii personale, scrisori adresate familiei și prietenilor, manuscrise, fotografii, arme de vânătoare, bastoane. O scară interioară de lemn, element original în arhitectura țărănească, ne conduce la etaj unde a fost recreată atmosfera în care a trăit și a scris George Topîrceanu. Către stradă, un dormitor cu mobilier de epocă și multe țesături populare evocă pentru vizitator calmul orelor de odihnă ale poetului.

Muzeul Municipal Câmpulung, sediul central, conservă Colecția de Artă, cu peste 600 de opere aparținând unor artiști consacrați, și Colecția de Științe ale Naturii, formată dintr-o expoziție de roci, fosile, păsări și numeroase animale expuse în mod atrăgător, simulând pe cât de mult posibil mediul lor natural. Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Municipal Câmpulung este amenajată separat, într-o clădire declarată monument de arhitectură, cunoscută sub denumirea de vila „Gică Ștefănescu”. Este cea mai veche construcție civilă din Câmpulung. Secția de Etnografie și Artă Populară are în structura sa interioare țărănești specifice zonei Muscel, port popular muscelean de o mare diversitate, obiecte caracteristice ocupațiilor tradiționale din mediul rural și o bogată colecție de ceramică 

Muzeul Municipal Curtea de Argeş relevă istoria de secole a capitalei Țării Românești – Curtea de Argeș. Muzeul deține peste 14.000 de exponate provenind din descoperiri istorice și arheologice făcute în zona Argeșului. Printre exponate, se numără obiecte de cult, arme, bijuterii, colecţii numismatice, documente și statuete din bronz ale domnitorilor de la Argeş. Cum la Curtea de Argeș, în secolul al XIV-lea, a fost înființată de către Vladislav I prima monetărie a Țării Românești, colecția numismatică din Muzeul Municipal Curtea de Argeş este una semnificativa, cuprinzând monede dacice, romane, medievale, inclusiv monede de la regele maghiar, Carol Robert de Anjou. 

Închisoarea Pitești a devenit cunoscută pentru că a găzduit acțiunea violentă numită „fenomenul Pitești”. Studenții erau torturați pentru a-și denunța propriile activități anticomuniste, dar și pe cele ale cunoscuților lor. De asemenea, erau forțați să se dezică de familiile și prietenii lor și să renunțe la valorile morale. Peste 600 de studenți au fost torturați la Pitești și cel puțin 11 au murit din cauza violențelor scăpate de sub control. În interiorul fostului penitenciar a fost amenajat un muzeu memorial de către Fundația Memorialul Închisoarea Pitești. Deschis publicului în anul 2014, Memorialul Închisoarea Pitești oferă tururi ghidate, activități culturale și educative și găzduiește o expoziție permanentă ce explorează istoria dictaturii comuniste în România. La etaj, într-una din cele mai importante camere din fostul penitenciar, se află și o capelă unde se desfășoară regulat slujbe religioase. Din anul 2022, în aceeași clădire a fostului penitenciar, a fost deschis și Muzeul Comunismului pentru Copii, un proiect dedicat copiilor și adolescenților prin care aceștia explorează prin joc și ateliere tema comunismului în România.

Muzeul Etnografic din Topoloveni reprezintă pentru turiști o poartă spre trecut, spre traiul zilnic al sătenilor și spre obiceiurile acestora. Muzeul este format din mai multe camere, în care sunt expuse diverse articole vestimentare, ii vechi de peste 100 de ani, oale, vase din lut cu inscripții tradiționale și unelte gospodărești. O cameră din muzeu este dedicată obiectelor de cult, aici regăsindu-se și cărți vechi scrise în slavonă și chirilică. Printre exponatele valoroase se numără un gramofon funcțional, radiouri vechi, dar și o rocă-meteorit căzută din cer acum câteva decenii și donată de localnici muzeului din Topoloveni. 

Cula Racovița a fost construită de vestitul boier Nicolae Racoviceanu ca loc de apărare, împotriva haiducilor, hoților sau a cetelor turcești care treceau Dunărea după jafuri. Clădirea are o structură înaltă de 20 de metri, cu ziduri groase, ferestre mici și cu o singură intrare - ușă de stejar, bine zăvărită. În prezent, Cula Racovița găzduiește Muzeul Etnografic ''Prof. Constantin Năstase''. Colecțiile muzeului cuprind elemente de port popular, îndeletniciri, numismatică, obiecte de artă, mărturii relegioase, arme, tâmplărie, dogărie, fierărie. La Muzeul Etnografic din Mioveni este expusă și lingura de lemn uriașă, deţinătoare a unui record omologat în celebra Guinness Book of Records. Lingura măsoară 17,79 m lungime și 1,50 m în cel mai lat punct și a fost realizată de meșterul popular Ion Rodoș și fiul acestuia. Lingura de lemn este o adevărată operă de artă, fiind ornată cu motive populare tradiționale și cu sigla orașului Mioveni.