Ghiulele trase de turci în zidurile Cetății Poenari
Muzeu
Despre
Legenda spune că atacul turcilor asupra Cetății Poenari în care se afla Vlad Țepeș s-a desfășurat cu ghiulele și catapulte și a început de pe pajiștea Pleașa, din partea stângă a Cetății, cum stăm cu fața spre vale. A durat destul de mult lupta. Până au coborât turcii versantul și l-au urcat pe celălalt până în Cetate, Vlad Țepeș a fugit pe o potecă prin pădure, cu calul potcovit invers.
Ideea de a-l potcovi invers ar fi fost a unei țigănci, Dobra Harașoaica pe numele ei, care s-a gândit că așa-i va păcăli pe turci.
Deși urmele arătau că Vlad Țepeș intra în Cetate, de fapt, el ieșea. Calul avea potcoavele bătute invers și i-a indus pe turcii în eroare. Până și-au dat ei seama că au fost păcăliți, Vlad Țepeș a ieșit undeva înspre Ardeal.
Drept recompensă pentru favorul făcut, Tepeș a lăsat celor din Arefu – pentru că țiganca era din Arefu – șapte munți și zece înțărcători. Tot ce înseamnă înconjurul Cetății, toți munții pe care noi îi putem vedea de jur împrejur, aparțin comunității Arefu.
Ideea de a-l potcovi invers ar fi fost a unei țigănci, Dobra Harașoaica pe numele ei, care s-a gândit că așa-i va păcăli pe turci.
Deși urmele arătau că Vlad Țepeș intra în Cetate, de fapt, el ieșea. Calul avea potcoavele bătute invers și i-a indus pe turcii în eroare. Până și-au dat ei seama că au fost păcăliți, Vlad Țepeș a ieșit undeva înspre Ardeal.
Drept recompensă pentru favorul făcut, Tepeș a lăsat celor din Arefu – pentru că țiganca era din Arefu – șapte munți și zece înțărcători. Tot ce înseamnă înconjurul Cetății, toți munții pe care noi îi putem vedea de jur împrejur, aparțin comunității Arefu.
Câteva ghiulele, mari și mici, trase odionioară cu tunuri din lemn de cireș, se găsesc la Muzeul Curtea de Argeș.