Dâmbovicioara – stațiune turistică de interes național

Situată la poalele Munților Piatra Craiului, Dâmbovicioara este un adevărat paradis pentru iubitorii de natură. Este locul unde liniștea și frumusețea muntelui vă învăluie, unde stâncile vă spun povești, iar peisajele vă taie răsuflarea. 
Vă invităm să descoperiți Dâmbovicioara - un tărâm autentic, cu multă liniște și natură în jur, priveliști spectaculoase, trasee pitorești uimitoare și obiective turistice unice.

 

Cheile Dâmbovicioarei şi Peştera Dâmbovicioara sunt cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului. Cheile Dâmbovicioarei se întind pe o lungime de aproximativ doi kilometri, fiind cea mai spectaculoasă porțiune de chei, cu un aspect de-a dreptul uimitor. Pereții drepți ai văii parcă încearcă să se împreune în anumite sectoare, depășind înălțimea de 200 de metri. De-a lungul timpului, la Cheile Dâmbovicioarei au fost înregistrate secvențe pentru filme celebre, printre care îndrăgitul serial „Toate pânzele sus!“, o adaptare cinematografică după romanul scriitorului Radu Tudoran.

Peștera Dâmbovicioara se află în apropierea șoselei care străbate Cheile Dâmbovicioarei. Cu o lungime de peste 250 de metri, peștera are aspectul unei galerii ramificate, traseul său fiind puțin ascendent. Peștera poate fi străbătută ușor, având plafonul mai înalt decât structura omului (aproximativ 2 metri). Este cunoscută de dinainte de 1579, când localnicii o foloseau pe post de ascunzătoare împotriva cotropitorilor. Peștera ar fi fost și locul de reculegere al unui pustnic, dar și ascunzișul unui urs, în interiorul peșterii găsindu-se resturi fosile ale ursului de peșteră (Ursus spelaeus).

Zona pe care se desfășoară Parcul Naţional Piatra Craiului este situată în Carpaţii Meridionali incluzând Creasta Piatra Craiului în totalitate şi spaţii din culoarele intramontane limitrofe, Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti. Parcul Naţional Piatra Craiului se extinde pe raza judeţelor Braşov şi Argeş, incluzând suprafeţe aparţinând localităţilor Zărneşti, Moeciu cu satele Măgura şi Peştera, Bran, Rucăr, Dragoslavele şi Dâmbovicioara. Principalele puncte de acces în aria protejată sunt oraşul Zărneşti în partea de nord, pe Valea Bârsei şi prin Valea Prăpăstiilor, şi satul Podul Dâmboviţei din Comuna Dâmbovicioara în partea de sud, pe Valea Dâmboviţei şi Dâmbovicioarei. Mai multe informații despre Parcul Național Piatra Craiului regăsiți accesând site-ul: https://www.pcrai.ro/

Peșterea Colțul Surpat (Peștera Urșilor)

Peştera Colţul Surpat (sau Peştera Urşilor) este situată pe Valea Dâmboviţei, la 2 km distanţă de localitatea Podu Dâmboviţei. La 300 m după intrarea în Cheile de Sus ale Dâmboviţei, în versantul drept, porneşte o potecă amenajată, cu balustrade şi trepte ce conduc la intrarea aflată la o altitudine de 850 m. Denumirea provine de la numărul mare de resturi fosile de urs de peșteră, descoperite aici în anul 1951. În peșteră, se desprind două galerii: cea din stânga duce spre galeria gangul Urșilor, unde au fost descoperite resturi scheletice ale ursului de cavernă (Ursus spelaeus). Este declarată Rezervaţie Naturală şi prezintă o parte din stalagmitele şi stalactitele specifice unei peşteri.

Barajul Pecineagu se află pe cursul superior al râului Dâmbovița, într-o zonă superbă, între munții Piatra Craiului și Iezer-Păpușa. Construcția se află în exploatarea Administrației Naționale Apele Române, prin Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea. Înălțimea acesteia este una impresionantă, 107 metri, iar lungimea coronamentului este de 267 metri. Lacul de acumulare Pecineagu are o capacitate de acumulare de 63 de milioane metri cubi de apă, dar poate înmagazina până la 69 de milioane de metri cubi. Este utilizat pentru alimentare cu apă, producție de energie hidroelectrică și irigații. La baraj se poate ajunge mergând pe drumul din Câmpulung Muscel spre Brașov pe DN73, până ce ajungeți în Podu Dâmboviței. De acolo, veți parcurge 25 de kilometri cu mașina pe un drum ce traversează satul Sătic.

Aflat la poalele munţilor Piatra Craiului, Podu Dâmboviței este un colț de rai în care se păstrează și astăzi aerul pitoresc al satului de odinioară. Denumirea localității provine de la un pod din lemn construit în timpul primelor atestări documentare ale localității, care facilita circulația dinspre Brașov spre Pitești prin culoarul Rucăr-Bran. Acest pod este considerat monument istoric. Principala ocupație a locuitorilor din această zonă este păstoritul. În fiecare toamnă are loc răvășitul oilor, moment de mare bucurie și încântare printre localnici. Localitatea păstrează tradiții și obiceiuri vechi de sute de ani. Cântece de oierit, doine, dar și hore pot fi culese aproape de la fiecare bătrân al satului, în zeci de variante. La fel, portul popular are aici numeroase taine și simboluri pe care tot cei bătrâni știu a le descifra și interpreta.

Pe şoseaua naţională DN 73, deasupra satului Podu Dâmboviţei, privirile se opresc pe ruinele unei cetăţi – Cetatea Oratia, cunoscută și ca Cetatea Neamțului sau Cetatea Damboviței. Povestea acesteia nu este cunoscută. Unii istorici afirmă că cetatea ar fi fost construită de cavalerii teutoni și ar reprezenta acel castru întărit amintit într-un document din 1231. În alte documente, aceasta este menționată ca punct vamal între Țara Romanească și Brașov. Poziţia ei este însă cu adevărat extraordinară. Înconjurată de crestele munţilor, ea este aşezată deasupra unui lung perete de stânci, pe baza unei prăpăstii. Jos, departe, ca într-o căldare, se zăresc casele din satul Podu Dâmboviţei. Pe o latură a cetăţuiei, o adâncitură a terenului ca un şanţ, astăzi acoperit de vegetaţie, îţi sugerează că pe aici trecea vechiul drum către Transilvania şi Ţara Românească.

De la Cabana Brusturet (1000 m) (intersecţie cu traseul 29) urmăm drumul pietruit pe Valea Seacă a Pietrelor circa 800 de metri (50 de metri diferenţă de nivel) pe valea largă şi înierbată. Intrăm curând în Cheile văii dominate de pereţi verticali de până la 200 de metri înălţime şi urmăm serpentinele vechiului drum. Aici panta creşte şi după 1.5 km ieşim din chei şi panta scade brusc aproape de orizontală. Continuăm pentru 1.4 km şi întâlnim traseele 18 şi 27 din dreapta dinspre Curmătura Groapelor. Urcăm 900 de metri pe drumul de TAF dintre dealurile defrişate din zona-tampon a Parcului naţional Piatra Craiului, cotim 90 de grade la stânga pe firul văii şi după 300 de metri ajungem în partea de jos (estică) a Poienii Grind (intersecţie cu traseele 5 şi 29). Vă recomandăm să descărcați aplicația Munții Noștri pentru harta traseelor turistice din Piatra Craiului și alți munți: https://muntii-nostri.ro.

Sursa: Salvamont Argeș; https://www.speologie.org/; Primăria Dâmbovicioara; https://primaria-dambovicioara.ro/; Apele Române Argeș-Vedea; https://muntii-nostri.ro.