Cotmeana, poate cea mai veche mănăstire din Țara Românească

Mănăstirea Cotmeana este o mănăstire ortodoxă, cu obște de călugări, din județul Argeș. Locașul de rugăciune din Cotmeana se află în comuna omoniăa, aflata la doar 30 de kilometri est de Râmnicu Vâlcea și la 32 de kilometri nord-vest de Pitești, pe drumul național ce leagă cele două orașe.

Important monument istoric medieval din sud-estul Europei, Manastirea Cotmeana poate fi chiar cea mai veche manastire din Tara Romaneasca. Construita in mijlocul padurilor, in apropierea raului de munte Cotmeana, ctitoria lui Mircea cel Batran duce in spate o istorie fabuloasa. 

Mănăstirea Cotmeana este un monument de sinteza arhitecturala, reprezentativ pentru asimilarea si dezvoltarea arhitecturii muntenesti din secolul al XIV-lea: fatadele bisericii sunt din caramida aparenta, decoratiunile sunt realizate in stil bizantino-balcanic, specific secolelor XIII-XIV, iar clopotele sunt lucrate pe la inceputul secolului al XIV-lea. 

Prima atestare documentara in care apare Cotmeana dateaza din 20 mai 1388, din timpul lui Mircea cel Batran, care printr-un hrisov anunta existenta acestui sfant lacas odata cu ridicarea Manastirii Cozia. Se presupune insa ca Manastirea Cotmeana este mult mai veche, daca nu cumva cea mai veche manastire din Tara Romanesca, multi cercetatori sustinind ca este chiar o ctitorie a lui Vladislav Vlaicu. 

Vechimea manastirii este impinsa de catre unii cercetatori pana la sfarsitul secolului al XIII-lea, data de 1292 fiind avansata pe baza trasaturilor arhitectonice ale manastirii. Insusi termenul "cotmeana" provine, pare-se, de la hoardele cumane care au trecut prin aceste locuri. 

Construita in prima sa forma de domnitorul Radu I, biserica din Cotmeana a devenit una dintre ctitoriile de seama ale voievodului Mircea cel Batran. Odata cu ridicarea Manastirii Cozia, Cotmeana a apus din stralucire, devenind, timp de secole, metoc al celebrei manastiri de pe Valea Oltului. 

Biserica si complexul de la Cotmeana a fost restaurat in anul 1711, de domnitorul Constantin Brancoveanu, domn al Tarii Romanesti intre anii 1688-1714. Acum se inlocuiesc ancadramentele de piatra ale ferestrelor si ale usii de intrare in naos. In timpul ieromonahilor Ilarion si Sofronie de la Cozia se largeste pronaosul si se adauga un pridvor cu arcade pe latura nordică, ne informează crestinortodox.ro