Parcul Lunca Argeșului

Remarcabil este considerat parcul conacului de la Florica, pe care Ion Brătianu îl numea „grădinile Semiramisei".  Începând din anul 1869, în jurul Floricăi se amenajează un frumos parc, cu alei în serpentine, străjuite de arbori cu esenţe exotice, monumente, un pavilion.  Majoritatea arborilor, unii dintre ei exotici, au fost plantaţi de Alexandru Albu Golescu, recunoscut ca fiind pasionat în acest domeniu.  „Aleea lui Brătianu" urca până la pădurea de pe platou, de pe care se vedeau nesfârşitele întinderi ale podgoriilor, la iazul Brătienilor, străjuit de falnici chiparoşi de baltă, ce-şi ridicau deasupra apei curioşii pneumatofori.  Parcul nu fusese croit după un plan iniţial; o şosea care urca spre casă, alta care ducea la capelă în serpentine, poteci care toate duceau undeva.  La realizarea parcului, o contribuţie majoră a avut şi Eliza Brătianu, a doua soţie a lui Ionel, „semănând flori de munte, flori de câmp, a deschis privelişti largi doborând caţiva arbori, a aruncat pe unde a putut pete de lumină". În spatele parcului, în zăvoi, Ionel Brătianu a construit un bazin cimentat, cu apă curgătoare, care cu aninii dimprejur forma un frumos parc".  [Image] Grupul statuar „La Vulturi" este un monument de artă contemporană, realizat din piatră de către sculptorul croat Josef  Mestrovic. Grupul statuar se pare că a fost realizat în anii 20 şi este aşezat în parcul de la Florica. Ar putea fi considerat o reprezentare simbolică a Micii Înţelegeri (România, Iugoslavia şi Cehoslovacia) sau a fraţilor Brătianu (Ionel, Dinu şi Vintilă).  Grupul statuar este aşezat pe locul unde era banca preferată a lui Ion C. Brătianu.   Coloana de piatră, de factură antică, greco-romană a fost adusă de fraţii Brătianu din Dobrogea la sfârşitul secolului trecut. Monumentul se pare a fi unicat în judeţul Argeş, deşi se spune că ar fi, de fapt o coloană adusă de la mânăstirea Vieroşi.   Crucea comemorativă de altar a bisericii de lemn din Albac este amplasată pe locul unde acest edificiu a fost reconstruit şi restaurat, cunoscut în istorie ca bisericuţa lui Horea, în perioada 1907- 1954. Această cruce de piatră este sculptată în secolul al XIX-lea şi este montată pe locul unde a fost făcută prima translaţie de monument istoric din istoria muzeologiei româneşti. Biserica se păstrează la Olăneşti, în judeţul Vâlcea, începând cu anul 1954.   Acest parc dendrologic este inclus în lista patrimoniului cultural naţional.

La aproape un kilometru de la intrarea în comuna Mihăești, pe DN 73 - sensul de mers spre Câmpulung, pe partea dreaptă, te întâmpină Parcul Dendrologic Mihăești, amenajare peisagistică de excepție, operă a ilustrului inițiator de rezervații naturale naționale, inginer Iuliu Moldovan, al cărui bust este amplasat în zona centrală a parcului.    Parcul are o suprafață de 65 de hectare. Aici se găsesc specii de arbori și arbuști de mare valoare științifică. Parcul cuprinde exemplare de brad caucazian, stejar roșu, pin, gorun, arborele pagodelor, ienupar de virginia etc.   Iuliu Moldovan este considerat întemeietorul silviculturii experimentale românești. Parcurile dendrologice pe care le-a creat la Mihăești și Dofteana au constituit cele mai importante „laboratoare in situ” pentru multe generații de studenți ai școlilor superioare de silvicultură din România.    Parcul Dendrologic de la Mihăești a fost singura stațiune experimentală din România până în 1942, folosită deopotrivă de specialiști și de studenți.  Cercetătorul silvic Iuliu Moldovan, întemeietorul acestui monumental parc, a devenit arhetip, model demn pentru urmași, iar sufletul său călătorește și azi prin spațiile acestui paradis pământesc din Mihăeștii de Argeș.   Important de precizat este și faptul că Iuliu Moldovan a creat in 1895, la Mihăești, primul ocol silvic de nivelul celor din Europa, decretat de Carol I ca ocol silvic model.

GRĂDINA PUBLICĂ se află în centrul municipiului Pitești. Situată între două clădiri-monument, Muzeul Județean Argeș și Cercul Militar, Grădina Publică constituie unul dintre cele mai reprezentative peisaje urbane ale Piteștiului.  Poziția centrală a acesteia în raport cu orașul îi conferă un caracter unic.  În Parcul 1907 este amplasată Statuia I.C. Brătianu, operă a sculptorului Lucian Irimescu, iar în apropiere se află și Biserica Mozaic – Sinagoga Pitești, declarată monument istoric datorită arhitecturii sale deosebite.

Grădina Publică „Merci” nu ar fi putut exista fără Bulevardul “Pardon”. Şi invers. Se spune că destinele lor, de-a lungul timpului, s-au împletit armonios.  Aleea personalităţilor din Grădina Publică a oraşului cuprinde busturile unor mari personalităţi culturale ca: Dan Barbilian (Ion Barbu), lucrare sculptată în piatră de Albeşti semnată de Alex. Deac, pictorul şi paşoptistul I.D. Negulici, istoricul C.D. Aricescu lucrare semnată de Florica Hociung; academicianul George Oprescu, bronz de I. Irimescu; scriitorul Tudor Muşatescu, bronz de D. Pasima; academicianul C. Baraschi; C.I. Parhon semnat de Năstase şi Nicolae Bălcescu, operă a lui Baraschi; lângă stadion sunt amplasaţi doi sportivi-operă a sculptorului C. Baraschi. Sursa: primariacampulung.ro

Parcul Trivale a fost declarat monument al naturii în anul 1939. Situată în partea vestică a orașului Pitești, mărginind două cartiere, pădurea ocupă o suprafață de aproximativ 7.000 ha. Aici se întâlnesc trei vai ale unor pâraie, de unde și denumirea de Trivale. Este formată din stejari termofili, diversitatea vegetației și însemnătatea fitogeografică plasând-o în rândul pădurilor de importanță deosebită. La intrare, se află Schitul Trivale, iar la intersectia pârâului Trivale cu drumul principal se găsește și o grotă. De interes deosebit în acest loc este și Gradina Zoologică. Parcul Trivale este cel mai mare parc natural din țară, numele lui fiind strict legat de Pitești. Când spui Pitești, spui Trivale și invers! Considerat unul dintre simbolurile oraşului, Parcul Trivale a fost amenajat începând cu anul 1900 în cadrul unei păduri seculare de stejar, devenind un loc favorit de promenadă al piteştenilor. Planul de înfrumuseţare al parcului a fost proiectat de arhitectul peisagist Edouard Redont (proiectantul celui mai frumos parc din România).

Parcul Ştrand este al doilea ca mărime din Piteşti, după parcul Trivale.  Este un loc plăcut, cu un lac şi canale, pe care te poţi plimba cu barca, sau hidrobicicleta.  În Parcul Ștrand se află un restaurant, un teatru de vară, un stadion şi un patinoar.

Parcul Lumina

Expo Parc este un parc orăşenesc, situat în cartierul Calea Bucureşti. A fost reamenajat în cadrul proiectului "Parcurile Viitorului", unul dintre cele mai mari proiecte de reabilitare a spatiilor verzi. Ca urmare a reabilitării, parcul:  - respectă normele europene de securitate, ecologice ţi estetice de amenajare a parcurilor publice;  - foloseşte elemente naturale pentru construire şi reamenajare: piatră, metal, nisip, lemn, sau combinaţii între acestea;  - foloseşte materiale reciclate: sticlă reciclată cu efect vizual special pentru bazine, metal reciclat pentru dispozitivele de creare a energiilor alternative, scoarţă pentru locurile de joacă şi spaţiile plantate;  - are aproximativ 200 de arbori mari şi aproximativ 1500 de arbuşti;  - are vegetaţie specifică tuturor anotimpurilor (cu înflorire alternativă);  - are spaţii create pentru toate categoriile de vârstă: locuri de joacă pentru copii, locuri pentru şahisti, terenuri de sport, spaţii pentru câini;  - foloseşte sisteme de producere a energiei alternative (panouri solare cu celule fotovoltaice);  - expune lucrări de artă.