UTIL: Sfaturi pentru o drumeție montană sigură

Zona montană a județului Argeș aparține celor mai înalte culmi ale Carpaților Meridionali, remarcându-se printr-un relief spectaculos, cu creste ce urcă până la peste 2000 de metri. În partea de nord - masivul Făgăraș și partea vestică a masivului Bucegi cu munții Leaota și Piatra Craiului, despărțiți de culoarul tectonic Rucăr – Bran reprezintă o zonă turistică deosebită atât pentru turiștii români, cât și pentru turiștii străini iubitori de munte și de natură.

Pentru o drumeție montană sigură și o experiență reușită este important să respectați muntele și viețuitoarele lui și să țineți cont de recomandările salvamontiștilor. Astfel:

· Alegeți traseele în funcție de experiența și pregătirea dumneavoastră;

· Nu plecați în drumeție dacă sunteți obosit sau nu aveți avizul medicului în caz că suferiți de anumite boli sau sunteți în convalescență;

· Înainte de plecarea în excursie, informați-vă despre itinerariul propus, gradul de dificultate al traseului, starea marcajului, accesibilitate, porțiuni periculoase, starea vremii etc.

· Plecați pe munte cu echipament adecvat, atât pentru condițiile meteo, cât și pentru specificul traseului și al activităților. Trebuie să aveți minim: bocanci antialunecare, haine de protecție împotriva ploii și a frigului, trusă de prim-ajutor, mâncare (alegeți hrană care nu emană mirosuri puternice și care vă poate oferi maxim de energie) și apă în cantități suficiente;

· Evitați să plecați singur la drum. Este recomndat să fiți în în grup de cel puțin trei persoane, din care una să cunoască zona;

· Informați cabanierul/familia/prietenii asupra traseului pe care doriți să îl urmați și înscrieți-vă în Registrul de trafic al turiștilor;

· Folosiți doar trasee marcate, nu vă abateți de la traseu, evitați scurtăturile; 

· Nu consumați băuturi alcoolice înainte și în timpul excursiei. Acestea slăbesc organismul și diminuează capacitatea de efort;

· Nu forța limitele fizice și psihice proprii sau ale celor din grup. Întoarce-te din drum înainte de a apărea probleme majore (stări de rău, oboseală, confuzie etc.). Dacă vremea se deteriorează, oprește-te din drumeție și întoarce-te sau caută adăpost;

· Evitați strigătele și orice alte zgomote în locurile unde se pot produce avalanșe;

· Ocrotiți flora, fauna, peșterile, monumentele naturii, apele;

· La plecarea dintr-un loc de popas lăsați curat în urma voastră;

· Instalați pe telefon aplicația SALVAMONT.

 
În caz de furtună cu fulgere:

· Indiferent de traseul pe care urmează să îl faceți pe munte consultați prognoza și nu riscați în cazul în care sunt anunțate furtuni puternice;

· NU staționa pe vârf, în creastă sau zonele plate, expuse; daca ești deja surprins de furtună atunci trebuie să știi că zona mediană a crestelor este mai puțin periculoasă decât extremitățile ei;

· NU staționa lângă apă, lacuri sau stâlpi de marcaje;

· NU staționa sub copaci înalți sau solitari; alege să staționezi între pâlcurile de copaci mai mici și nu lângă arborii înalți;

· NU căuta refugiu în grote mici sau surplombe întrucât există riscul de a forma o punte de scurtcircuit. Spațiul grotei în care staționezi trebuie sa aibă cel puțin 1 m distanță de pereții laterali, 3 m distanță deasupra capului și cel puțin 20 m față de intrare;

· NU te lipi niciodată cu tot corpul de pământ; în caz de impact, curentul electric iți va străbate tot corpul cauzând leziuni ale organelor interne;

· NU atinge nimic care poate deveni conductor electric;

· Dispersați-vă: dacă sunteți un grup stați la cel putin 15 m distanță unul de celalalt pentru a evita o "lovire în lanț";

· Adoptați poziția "ghemuit": călcâiele lipite, mâinile aproape de corp și urechile acoperite bine cu palmele, pentru a vă proteja timpanele. Atingeți solul doar cu tălpile și minimizați suprafața de contact cu solul;

· Orientați-vă rapid și găsiți o mică ridicătură sau platformă dominată de un punct înalt vecin și ghemuiți-vă la cel puțin 1 m distanță de acel punct (care e indicat să fie de vreo 5-10 ori mai înalt decât poziția ta de ghemuit); evită pietrele umede și zonele cu licheni;

· Creează o izolație între tine și sol: așezați sub voi orice material nemetalic care ar putea crea o mică izolație față de sol - izoprenul, sacul de dormit, o folie de cort.

· Rămâneți pe poziție încă 30 de minute dupa ce ați auzit și ultimul tunet și abia apoi retrageți-vă către bază; mai bine asteptați câteva minute în plus decât să vă expuneți unor riscuri mai mari;

· Pioletul, bețele și telefonul - Părerile sunt împărțite cu privire la capacitatea acestora de a atrage fulgerele, dar se recomandă să fie lasate la cca 30 de metri de locul în care staționăm, astfel încât să ne fie rapid la îndemână atunci când pericolul fulgerelor a trecut;

· Persoana lovită de fulger, victima unei descărcări electrice, nu reține sarcina electrică descărcată. Evaluați condițiile din teren și, dacă vă puteți apropia în siguranță, fără a fi expuși, începeți să acordați primul ajutor;

· Obligatoriu anunțați evenimentul echipelor Salvamont și în SNAU 112.

 Dacă ești martor la accident montan:
· Protejați victima prin marcarea locului accidentului, daca acesta se află pe un traseu pe care se coboară în viteză cu schiurile, bicicleta sau vehicule offroad, prin amplasarea unui marcaj vizual în formă de "X", amplasat în amonte, la o distanță suficientă cât să îi poată avertiza despre accident pe cei care coboară;

· Anunțați echipa Salvamont prin apel telefonic la 112 sau Dispeceratul Național SALVAMONT (0SALVAMONT - 0725826668).

· Nu mișcați, nu ridicați și nu transportați pe brațe, târâș sau în spate persoana accidentată. Se ia întotdeauna în calcul că este posibilă o afectare a coloanei vertebrale;

· Protejați termic persoana accidentată (acoperire cu haine, sac de dormit, folie "Sirius"), discutați permanent cu ea, urmăriți o eventuală schimbare a stării de conștiență, a respirației, a culorii tegumentelor și buzelor și așteptați până sosesc echipele Salvamont;

· Nu interveni direct dacă nu ai echipament, antrenament sau cunoștințe minime privind tehnici de salvare. Limitează-te la a căuta ajutorul specializat al salvatorilor. Riscul este de a face mai rău persoanei accidentate sau de a deveni tu însuți victimă;

· Pe munte e posibil să nu fie acoperire GSM/Internet. Există însă aplicații speciale care pot declanșa semnalul de alarmă în caz de accident: vezi aplicația Salvamont România.

 Ce facem dacă ne întâlnim cu urșii?
Ø Pe Transfăgărășan veți întâlni deseori urși care ies pe spațiul carosabil sau în preajma locurilor de popas pentru a căuta mâncare. Astfel:

- Nu hrăniți urșii și nu lăsați gunoaie în urma dumneavoastră;

- Nu opriți mașina să îi hrăniți;

- Nu ieșiți din automobil;

- Nu deschideți geamul și nu scoateți mâna pe geam;

- Opriți doar ca să îl lăsați să treacă strada;

- Dacă ursul este pe marginea drumului, încetiniți și mergeți precaut pentru a evita un accident în cazul în care decide să iasă brusc pe carosabil.

Ø Urșii din sălbăticie: 

- Nu mergeți singur pe munte. O simplă discuție cu partenerul este suficientă pentru a ține animalele sălbatice la distanță. Puteți de asemenea să strigați din când în când sau să luați la dumneavoastră un fluier;

- Când mergi pe cărare, prin pădure sau pe munte, fă zgomot, vorbește tare. În principiu, un urs atenționat de apropierea omului va evita să iasă la „întâlnire”;

- Nu părăsiți niciodată poteca marcată. Animalele sălbatice evită zonele frecventate de oameni. Astfel, minimizați riscul de a vă întâlni cu ele;

- Fii atent la semne: urmele labelor pe cărare, excremente, urmele ghearelor pe copaci;

- Evită copacii mari căzuți la pământ pentru că ei pot servi urșilor ca bârlog;

- Evită stâncile mari sau grotele unde e posibil să fie bârlogul unei ursoaice cu pui;

- Luați cu dumneavoastră și țineți la îndemână spray-ul pe bază de piper sau emițătorul de ultrasunete împotriva animalelor sălbatice;

- Dacă un urs dă semne că vrea să vă urmărească, abandonați gradual haine, alimente care să îl facă curios să le analizeze și care să îl întârzie sau să îl oprescă din urmărire;

- Evitați să faceți plimbări seara târziu sau noaptea. Animalele sunt mult mai active în această perioadă;

- Înainte de a planifica o drumeție sunați la Dispeceratul Național Salvamont, anunțați în ce zonă vreți să mergeți. Luați legătura cu operatorii Salvamont pentru a obține cele mai bune și corecte informații cu privire la pericolele din zonă și la posibilitatea întalnirii cu animale. 

 

Ce facem dacă ne întâlnim cu viperele?
Viperele sunt active de cum pământul s-a încălzit și până la sfârșitul toamnei. Acestea nu sunt animale prădătoare, deci nu ies intenționat în calea oamenilor să-i atace. Viperele reacționează (atacă și mușcă) doar atunci când le surprinzi cu prezența ta pe teritoriul lor.

Astfel, dacă plănuiești o drumeție montană:

· poartă bocanci și pantaloni lungi;

· viperele nu aud, dar percep vibrațiile din sol. Prin urmare, semnalează-ți prezența lovind pământul cu un băț;

· nu părăsi poteca;

· nu te aventura în zonele cu vegetație bogată sau în cele stâncoase;

· nu băga mâna printre pietre sau stânci;

· atenție la copacii căzuți care pot fi casa lor.

· SUNĂ IMEDIAT LA 112 sau Salvamont 0SALVAMONT;

· rămâi cât mai calm posibil;

· înlătură bijuteriile, îmbrăcămintea prea strânsă sau încălțămintea din zona în care ai fost mușcat;

· zona cu mușcătura trebuie menținută mai jos de nivelul inimii;

· curăță plaga cu apă oxigenată sau cu apă curată, iar apoi aplică un pansament curat;

· nu produce sângerare la locul mușcăturii;

· nu încerca să aspiri veninul din rană cu gura;

· nu pune gheață;

· în caz de instalare a stopului cardio-respirator se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară.

***