Rezervația fosiliferă de la Suslănești

Nu o puteți vizita pentru că nu mai există, dar ea este aici, în centrul orașului, ca un dor, ca un regret. Publicăm pancarta aflată pe locul sfântului lăcaș pentru a invita la meditație.  La 23 aprilie 1962,în perioada detenției ultimului preot paroh a bisericii, preotul Florian I.Samarescu,a fost transmis Comitetului executiv al Sfatului popular al regiunii Argeș,HCM-ul nr.387 având conținutul : "Se aprobă scoaterea din lista monumentelor de cultură de pe teritoriul R.P.R.a bisericii Sfântul Nicolae din Pitești, anexată la H.C.M. nr.1160 din 1955 (semnat-Președintele Consiliului de miniștri,Ion Gheoghe Maurer).  La 26 aprilie 1962, Sfatul Popular al Regiunii Argeș (președinte I.Sandu) a trimis hotărârea Sfatului Popular al orașului Pitești. În iulie 1962 Biserica Sfântul Nicolae a fost demolată. Istoria orașului și a bisericii,istorie de peste două secole se încheia tragic.Odată cu Biserica a fost demolat centrul orașului, străzile Neagoe Basarab (strada Mare) și strada Domnița Bălașa. În cartea "Ansamblul urban medieval Pitești" scrisă de Eugenia Greceanu în 1982, se prezintă și istoria Bisericii Sfântul Nicolae,fosta catedrală a orașului .  Biserica Sfântul Nicolae a fost refăcută în 1812 ,pe locul unei biserici mai vechi de zid,din secolul XVIII.Cea mai veche carte de slujbă donată bisericii datează din 1743.Biserica a fost distrusă de cutremurul din 1802 și refăcută în 1812.A ars în 1848 , împreună cu Ulița Mare și a fost reconstruită ,la a treia zidire din 1864,când a fost sfințită.În grădina de brazi din preajma bisericii ,se afla bustul din bronz al lui Ion C.Brătianu.Biserica era pictată de Gheorghe Tatarascu și dăruită de M.S.Regele Carol I.  La 30 aprilie 1878, a fost oficiat primul Te-Deum de recunoștință penru victoriile din Războiul de Independență,în prezența domnitorului Carol și defilării regimentului de dorobanți.Domnitorul Carol a dăruit bisericii un policandru de valoare cu inscripția "Carol I al României închină Bisericii din orașul Pitești cu hramul Sfântul și Făcătorul de minuni Nicolae,acest odor ,în amintirea zilelor de 9 mai 1866,10 mai 1878,14 decembrie 1877- ziua reîntoarcerii acasă după izbânzile din Bulgaria.  Biserica avea un ceas mare în turlă, fiind denumită și "Biserica cu ceas". Biserica a fost o redută a luptei anticomuniste, luptătorul în rezistență Apostol găsind adăpost în această biserică până la arestarea sa.Biserica avea icoane aurite de valoare și o pictură impresionantă în tinda de la intrare.  Cum se arată în cartea citată,în 1883 Grigore Tocilescu,citează biserica datând din 1848,însă pisania consemnă reclădirea ei," cu cheltuiala mahalagiilor și ajutorul creștinilor" în 1812. 

Palatul Episcopal a fost ridicat între 1886 şi 1890 de regele Carol I, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, cel care a reconstruit și frumoasa catedrală a mănăstirii.  În aripa de nord, în sala aflată în oglindă cu Sala Manole, a fost organizat un muzeu care adăposteşte patru fresce originale ale Catedralei Mănăstirii, precum şi Catapeteasma dăruită de Şerban Cantacuzino.  În ultimii ani, Reşedinţa Regală din Curtea de Argeş a trecut printr-un amplu proces de restaurare. Frumusețea construcției, valoroasa expoziție muzeală din interior, dar și istoricul familiei regale completează imaginea ansamblului Mănăstirii de la Curtea de Argeș, vechea capitală a Țării Românești.

Construită în timpul regelui Carol I, între 1895-1898, de inginerul Elie Radu, după proiectul arhitectului italian Giulio Magni, Gara Regală, unică in România, este ultimul punct feroviar de acces către Curtea de Argeș si Transfăgărășan.   Clădirea, astăzi declarată monument istoric, este de o frumusețe aparte. La exterior se pot admira brâurile de ceramică smăluită, ancadramentele ușilor si ferestrelor fiind din cărămidă smălțuită.  Pentru învelitoarea acoperișului s-au folosit solzi din ardezie, care dau eleganță datorită pietrelor cu înalțime și lățime uniforme si care se folosesc si astăzi.

The Jidova Roman Castrum is located at the entrance from the south in Câmpulung Municipality. It is the most important and best preserved military construction of its kind on the route of Limes Transalutanus. In the museum where the castrum was transformed, the powerful stone enclosure wall can be seen, with the adjacent gates and towers, the building of the officers, the residence of the commander, the storehouse where the provisions for feeding soldiers and horses were housed, as well as the ingenious heating system specific to the Roman technique, the so-called hypocaustum. The exhibition includes ceramic objects (rushlights, bricks and tile fragments with inscriptions, pavimentum and mosaic pieces, hypocaustum pieces), weapons (arrow tips, spears, knives) and military equipment accessories.

La Răsărit de Câmpulung, la circa şase kilometri distanţă pe şosea, se înalţă Dealul Măţău.  Zona se află la poalele Carpaților Meridionali, în Subcarpații Getici, la o altitudine variind între 650 și 1000 m.  Dealul  Măţău  (1017 m) închide spre sud depresiunea Câmpulungului dintre Râul Târgului și Argeșel și spre nord depresiunea Jugur – Poenari, constituind totodată una din frumusețile naturale ale localității. 

The Dâmbovicioara Gorges and the Dâmbovicioara Cave are the most important karst phenomena in Piatra Craiului. The Dâmbovicioara Gorges stretch over a length of about two kilometres, being the most spectacular part, with a truly amazing appearance. The straight walls of the valley seem to be trying to unite in certain sectors, exceeding the height of 200 meters. Over time, at the Dâmbovicioara Gorges were recorded sequences for famous films, among which the beloved series “All sails up!“, a film adaptation after the novel by writer Radu Tudoran. The Dâmbovicioara Cave is located near the road that crosses the Dâmbovicioara Gorges. With a length of over 250 meters, the cave has the appearance of a branching gallery, its route being slightly ascending. The cave can be easily crossed, having the ceiling higher than the structure of man (about 2 meters). It has been known since before 1579, when locals used it as a hideout against invaders. The cave would have been the place of recollection of a hermit, but also the hiding place of a bear, inside the cave being found fossil remains of the cave bear (Ursus spelaeus).

The heaviest battles of World War I were fought on Mount Mateiaș, where, in the first line, was the “Nămăiești Army Group". The Mausoleum from Mateiaș was built to honour the heroes fallen on the battlefield. It houses in the basement, in a black crypt, the remains of over 400 soldiers and officers brought from the cemeteries of neighbouring localities or directly from the battlefield. On the side walls there are placed 31 marble tiles on which were chiselled the names of all over 2100 known heroes, fallen in the battles for the defence of the Muscel lands. The Mateiaș memorial complex includes a historical-military museum, a bass-relief and a white stone cup from Albești in which an eternal flame burns in the memory of the soldiers who sacrificed their lives.

Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2034 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu.  Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m.  În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație naturală. Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș.  În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea.  În anul 2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de Est în forma unui iglu de 16 locuri.  Acesta se construiește în fiecare an, în timpul iernii, în perioada ianuarie - martie, din blocurile de gheață luate din lacul Bâlea. 

Aproape de Barajul Vidraru din Argeş, pe muntele Pleaşa, se află Statuia lui Prometeu sau Monumentul Electricităţii. Statuia a fost realizată în 1965 şi a stârnit destule controverse de-a lungul timpului.  După cum spune profesorul de istorie Marius Vasilescu, ”această statuie, care are 10 metri înălţime şi îl înfăţisează pe Prometeu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricităţii, a fost realizată de sculptorul Constantin Popovici în 1965, pe când autorul monumentalei lucrări avea doar 27 de ani. Autorităţile comuniste au dorit ca în anul în care a fost creat barajul Vidraru să fie realizată şi o statuie de dimensiuni impresionante. Grandomania era la ea acasă în acei ani. Statuia a fost realizată în doar câteva luni”, menționează adevărul.ro.