Povestea celor mai cunoscute statui din Argeș

🔹Statuia lui Mircea cel Bătrân (Pitești)
Amplasată în centrul Municipiului Piteşti, în fața Primăriei, statuia lui Mircea cel Bătrân este o sculptură monumentală în bronz, realizată de Grigore Minea şi Aurelian Bolea. A fost dezvelită în ziua de 20 mai 1998, cu prilejul sărbătoririi primei atestări documentare a oraşului. Monumentul este impunător, voievodul Ţării Româneşti fiind înfăţişat de creatorul operei de artă în picioare, îmbrăcat în ţinută de epocă, având coroana voievodală pe cap şi mâna încleştată pe un paloş de dimensiuni impresionante. Pe soclul pe care a fost aşezată statuia se află înscris următorul text: „Mircea cel Bătrân, Domn al Ţării Româneşti. (1386‑1418)”.

🔹Statuia domnitorului Basarab I (Curtea de Argeș)
Într-unul dintre cele mai vechi și semnificative locuri din România, Curtea de Argeș, se înalță măreața statuie a domnitorului Basarab I, fondatorul Țării Românești. Realizată din bronz, statuia captivantă îl prezintă pe Basarab I într-o postură impunătoare, cu privirea îndreptată spre orizont, simbolizând privirea sa vizionară asupra viitorului și independenței. Sculptura stă mărturie a măiestriei artistice și a respectului pentru istoria națională.

🔹 Statuia domnitorului Neagoe Basarab (Curtea de Argeș)
Statuia lui Neagoe Basarab este amplasată pe platoul din faţa Mănăstirii Curtea de Argeş, fiind opera sculptoriţei Doina Lie. A fost dezvelită în anul 1969. Domnitorul este înfăţişat îmbrăcat în haine domneşti cu coroana voievodală pe cap. Pe faţadă este săpată inscripţia: ,,Neagoe Basarab 1512-1521”.

🔹 Bustul lui Dinicu Golescu (Muzeul Goleşti - Ștefănești)
Bustul lui Dinicu Golescu →se află în faţa clădirii principale din curtea Conacului Goleștilor (Muzeul Golești) din orașul Ștefănești. Este înfăţişat în haine de epocă, purtând pe cap o căciulă specifică boierilor din vremea sa. Dinicu Golescu s-a născut la 7 februarie 1777, în localitatea Goleşti, judeţul Argeş, fiu al lui Radu Golescu, mare ban al Ţării Româneşti, şi al Zoiţei (n. Florescu). Venind dintr-o veche familie de boieri, ale cărei prime atestări documentare sunt din secolul al XVI-lea, Golescu a dobândit rangul de mare logofăt (1812) şi l-a deţinut până la moarte. Dinicu Golescu este considerat unul dintre întemeietorii învăţământului şi presei din România. A înfiinţat şcoli în limba română şi le-a alcătuit programul de funcţionare, a contribuit decisiv la apariţia primelor periodice româneşti şi a încurajat interesul pentru cultură al tinerilor.

🔹 Aleea personalităților - Grădina Publică „Merci” (Câmpulung)
În zona centrală a Municipiului Câmpulung se află celebrul Bulevard Pardon, amenajat în anul 1880. Denumirea provine de la faptul că, din cauza aglomerației, se produceau multe „ciocniri” urmate de replica franțuzească „Pardon!”, cu care locuitorii își cereau scuze. Peste drum, se află Grădina Publică „Merci”, unde poate fi admirată aleea personalităţilor, cu busturile unor mari personalităţi culturale ca: Dan Barbilian (Ion Barbu), pictorul şi paşoptistul I.D. Negulici, istoricul C.D. Aricescu, scriitorul Tudor Muşatescu, academicianul C. Baraschi, C.I. Parhon și Nicolae Bălcescu. Se spune că Grădina Publică „Merci” nu ar fi putut exista fără Bulevardul “Pardon” și invers, destinele lor împletindu-se armonios de-a lungul timpului.

🔹Statuia şi bustul lui Ion Mihalache (Topoloveni)
Statuia este localizată în imediata apropiere a Liceului Ion Mihalache din Topoloveni. Este realizată din bronz şi a fost inaugurată în anul 2000. Bustul se află în faţa aceluiaşi liceu, a fost dezvelit în anul 1990 şi are inscripţionat: ,,Ion Mihalache 1882 - 1963”; ,,Nădejdea în viitor nu poate fi decât acolo unde ne-a fost salvarea, în trecutul satului românesc, viaţa ţării care a păstrat şi casa şi spiritul Ţării. Ion Mihalache.”

🔹 Bustul inginerului silvic Iuliu Moldovan (Mihăești)
La aproape un kilometru de la intrarea în comuna Mihăești, pe DN 73 - sensul de mers spre Câmpulung, pe partea dreaptă, se află Parcul dendrologic Mihăești, amenajare peisagistică de excepție, operă a ilustrului inițiator de rezervații naturale naționale, inginer Iuliu Moldovan, al cărui bust este amplasat în zona centrală a parcului. Iuliu Moldovan este considerat întemeietorul silviculturii experimentale românești. Parcul dendrologic de la Mihăești a fost singura stațiune experimentală din România până în 1942, folosită deopotrivă de specialiști și de studenți. Iuliu Moldovan a creat în 1895, la Mihăești, primul ocol silvic de nivelul celor din Europa, decretat de Carol I ca ocol silvic model

Sursa: Biblioteca Județeană “Dinicu Golescu” Argeș; https://www.bjarges.ro/