Biserica de lemn „Nașterea Precistei” – Călugăriţa, comuna Leordeni
Biserica
About
Pictura exterioara conservă parțial scenele: ,,Judecata de apoi», «Raiul» cu Maica Domnului pe tron, Prooroci, ,,Marina cu diavolul“, ,,Sf. Gheorghe“, ,,Sf. Dumitru“, ,,Moartea“, scenele fiind separate prin arbuști stilizati, în zona inferioară fiind pictat un chenar floral.
O scenă cu tentă politică pentru epoca în care a fost realizată este cea titrată ,,Curva turceasca“.
Cercetările efectuate până acum nu dau o dată certă privitor la ridicarea acestei biserici, existând câteva aspecte contradictorii legate de existența unui schit Dobrești în această zonă, despre care, de asemenea, nu știm încă dacă are legătură cu schitul de maici de la care satul și-a tras numele – Călugărița.
Cu toate acestea, unele însemnări ne fac să aproximăm existența acestei biserici în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Cert este doar că în anul 1834 au loc lucrări ample de reparație. De această dată, la această biserică s-au folosit bârne rotunde, procedeu pe care îl găsim și la casele din platforma Cândeștilor din apropiere.
Prin urmare, îmbinarea „coadă de rândunică” va fi înlocuit acum de așa-numitul „la jumătate de lemn”, folosirea penelor („melci”) fiind constantă. Planul trilobat, exceptând absida altarului (poligonală cu cinci laturi), pare a fi o modificare ulterioară.
De asemenea, pridvorul deschis a fost adăugat tot în timpul șantierului din 1834, la fel ca pictura murală. Din pictura exterioară se disting scenele „Judecata de apoi”, „Raiul”, „Moartea” ș.a. Biserica mai păstrează și câteva icoane mobile.
O scenă cu tentă politică pentru epoca în care a fost realizată este cea titrată ,,Curva turceasca“.
Cercetările efectuate până acum nu dau o dată certă privitor la ridicarea acestei biserici, existând câteva aspecte contradictorii legate de existența unui schit Dobrești în această zonă, despre care, de asemenea, nu știm încă dacă are legătură cu schitul de maici de la care satul și-a tras numele – Călugărița.
Cu toate acestea, unele însemnări ne fac să aproximăm existența acestei biserici în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
Cert este doar că în anul 1834 au loc lucrări ample de reparație. De această dată, la această biserică s-au folosit bârne rotunde, procedeu pe care îl găsim și la casele din platforma Cândeștilor din apropiere.
Prin urmare, îmbinarea „coadă de rândunică” va fi înlocuit acum de așa-numitul „la jumătate de lemn”, folosirea penelor („melci”) fiind constantă. Planul trilobat, exceptând absida altarului (poligonală cu cinci laturi), pare a fi o modificare ulterioară.
De asemenea, pridvorul deschis a fost adăugat tot în timpul șantierului din 1834, la fel ca pictura murală. Din pictura exterioară se disting scenele „Judecata de apoi”, „Raiul”, „Moartea” ș.a. Biserica mai păstrează și câteva icoane mobile.