Instituții publice

Centrul Cultural al Municipiului Piteşti a fost înfiinţat prin H.C.L. nr. 123/17.09.1998, fiind casa de cultură a municipiului. Având personalitate juridică, funcţionează în subordinea Consiliului Local Piteşti, ca serviciu public al Primăriei Piteşti, obiectul de activitate fiind organizarea şi coordonarea activităţilor culturale, ştiinţifice şi artistice de la nivelul municipiului. Dinamic şi permanent în slujba iubitorilor de frumos, Centrul Cultural Piteşti îşi desfăşoară programul în fiecare zi a săptămânii, organizând activităţi cu caracter permanent (cursuri, cluburi, cenacluri, repetiţii) şi punctuale (manifestări cu caracter local, naţional şi internaţional). Acestea se adresează tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate, categorie socială, vârstă, convingeri religioase sau opţiuni politice. În scopul dezvoltării, diversificării şi promovării activităţilor sale, Centrul Cultural Piteşti colaborează cu instituţii similare din judeţ, din ţară şi de peste hotare, unităţi administrative locale şi centrale, Ministerul Culturii şi Cultelor, Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România, Academia Română şi Institutul Cultural Român, uniuni de creaţie, asociaţii şi fundaţii, instituţii de învăţământ, promotori culturali, mass-media etc.

Centrul „Doina Argeșului”  este o institutie publica de cultura subordonata si finantata de Consiliul Judetean Arges. Prin votul exprimat în ședința Consiliului Județean Argeș, a fost aprobată reorganizarea Centrului Județean de Cultură și Arte Argeș, care va funcționa de acum ca instituție de spectacole, cu personalitate juridică, de importanță județeană, sub denumirea de Centrul „Doina Argeșului”. În urma discuțiilor repetate avute la Ministerul Culturii, și în conformitate cu noile reglementări legislative, s-a ajuns la concluzia că este nevoie de această reorganizare pentru ca noua instituție să fie încadrată ca una de spectacole.  Numele „Doina Argeșului” este deja un brand cultural recunoscut la nivel național, motiv pentru care am considerat firesc să renunțăm la o denumire tehnică și să promovăm un simbol cu greutate și tradiție, care aniversează anul acesta, 70 de ani de activitate. 

Cunoscută și cu denumirea de Casa Armatei, clădirea Cercului Militar a fost construită de M. Papadopol, după planurile arhitectului Octav Doicescu. La data de 7 iulie 1939, în prezența prim-ministrului de la acea vreme, Armand Călinescu, a fost pusă piatra de temelie. Palatul situat în Piața Munteniei nr.2, a fost construit în stil neoromânesc și astăzi se desfășoară aici mai multe tipuri de activități culturale precum spectacole coregrafice, simpozioane, conferințe, lansării de carte, întâlniri cu scriitorii, vizionari de filme, cursuri de pian sau orgă, și alte tipuri de festivități.

Consiliul Județean Argeș este una dintre cele mai importante instituții publice având atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului, administrarea domeniului public şi privat, gestionarea serviciilor publice de interes judeţean, cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.  Consiliul Județean Argeș implementează proiecte de dezvoltare a infrastructurii la nivelul județului și sprijină investițiile realizate în localități, în parteneriat cu reprezentanții unităților administrativ-teritoriale din Argeș.

Instituția Prefectului- Județul Argeș

Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură (ICDP) Pitești-Mărăcineni este o instituție de referință în cercetarea pomicolă românească, cu o activitate neîntreruptă din 1967 până în prezent. Institutul funcționează cf. Legii 45/2009 și HG 732/2017, ca instituție de drept public, organizată ca instituție publică cu finanțare mixtă din venituri proprii și de la bugetul de stat, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Șișești” (ASAS), instituție publică specializată, autonomă de consacrare academică și coordonare științifică, cu personalitate juridică, în coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Institutul este un organism viu, a cărui activitate de cercetare-dezvoltare-inovare s-a adaptat permanent la realitățile comunității științifice pomicole, încercând ca, alături de stațiunile de cercetare-dezvoltare aflate în coordonare științifică (SCDP Băneasa, SCDP Bistrița, SCDP Constanța, SCDP Iași și SCDP Voinești), să transfere în producție rezultatele de cercetare, dezvoltare, inovare, să vină în sprijinul fermierilor, grupurilor de producători și cooperative, care activează în sectorul pomicol.

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti – Argeș are peste 60 de ani de cercetare – dezvoltare în horticultură. Activitatea de cercetare horticolă a început la Ștefănești în anul 1959 în cadrul Stațiunii Experimentale Horti-Viticole Ștefănești. Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare este continuată astăzi de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești, instituție care desfășoară activități de cercetare în domeniul biotehnologiilor horticole, incluzând cercetări de biologie moleculară, înmulţire clonală in vitro, cât şi ameliorarea genetică prin utilizarea tehnicilor in vitro, fiind singura instituție furnizoare de material de înmulţire viticol liber de virusuri. [Image]Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești este și furnizor de struguri de masă și de vin, must, vinuri tinere și de colecție prin magazinul propriu. Adresa: Oraș Ștefănești, Sos. București - Pitești, nr. 37, jud. Argeș Sursa: INCDBH Ștefănești

Primăria Câmpulung

Această clădire a fost iniţial sediul Prefecturii de Muscel, fiind realizată în cadrul programului Ministerului Lucrărilor Publice de dotare a Vechiului Regat cu edificii publice pentru administrațiile județene, după proiectul arhitectului Dimitrie Ionescu Berechet, începută în 1924. Lucrările au fost finalizate abia în 1934, clădirea emblemă a oraşului fiind inaugurată la 21 noiembrie acel an, scrie pe blogul său arhitectul Adrian Păun.  Realizată în stilul neo-românesc, remarcăm ferestrele de la etaj ce au ancadramente în stil neogotic. De asemenea ansamblul intrării principale se foloseşte de acest stil, ce face o trimitere către arhitectura apocii lui Stfan cel Mare. Presupun că arhitectul nu a găsit foarte mult loc pentru exprimarea arhitecturii populare şi a căutat să exprime căt mai mult din stilul neoromânesc, comentează arhitectul amintit. 

Orașul este situat în sudul județului, în Câmpia Piteștilor, pe malurile râului Teleorman. Unitatea administrativă are o suprafață totală de 91,31 km². Este străbătut de șoseaua națională DN 65A care leagă Piteștiul de Roșiorii de Vede. La Costești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ 659A, care duce spre nord la Bradu. Tot la Costești, tot DN 65A se intersectează și cu șoseaua județeană DJ 703B, care duce spre vest la Lunca Corbului și spre est la Suseni. Orașul este și nod feroviar pe calea ferată Pitești-Piatra Olt, pe care este deservit de stațiile Pârvu Roșu, Suseni și Costești, de unde se ramifică o linie care duce la Roșiori Nord. Istorie Urme de locuire a teritoriului pe care se găsește azi orașul Costești, județul Argeș, datează încă de dinaintea cuceririi Daciei de către romani, din antichitatea timpurie. Existența unei comunități umane pe teritoriul actual al orașului Costești este atestată, printre altele și prin denarul imperial roman emis de împăratul Domițian, descoperit în anul 1966, pe Dealul Cimitirului din Costești. Așezarea este atestată documentar inițial în hrisovul emis de cancelaria domnească a voievodului Radu Paisie la 30 iulie 1535, prin care se confirmă lui Șerb și altora proprietatea asupra unor „ocine în Costești”, Șerb „așezând piste ocini pe fiicele sale, Stana și Buna”. Prin secolul XIV, apar câteva mențiuni despre două călătorii ale voievodului Nicolae Alexandru Basarab, fiul lui Basarab I Întemeietorul, de la Curtea de Argeș către Dunăre, în decursul cărora s-au făcut popasuri pentru odihnă și schimbarea cailor „în așezarea Costeștilor”. Costeștiul de azi obține și își păstrează statutul de târg de câmpie și centru negustoresc până aproape de epoca modernă.

Primăria Curtea de Arges

Primăria Mioveni

Actualul sediu al Primăriei a fost construit în 1933, după planurile arhitectului State Cintan, clădirea fiind ridicată pe trei nivele, cu un hol central similar unei curți interioare acoperite cu un luminator central. Stilul este neoromânesc. Instituția Primăriei a funcționat până în urmă cu 50 de ani în altă clădire istorică, care găzduiește astăzi Galeriile de Artă.. 

Topoloveni este un oraș în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitatea componentă Topoloveni, și din satele Boțârcani, Crintești, Gorănești și Țigănești. Are o populație de 10.626 locuitori. A fost declarat oraș în 1968.

Situată în strada Victoriei nr. 22, clădirea a fost construită de arhitecţii Eracle Lăzărescu şi Arghir Culina în perioada 1912-1914, ca sediu pentru Tribunalul Argeş.  Faţada edificiului realizată în stil neoclasic prezintă scări de marmură, şase coloane masive ce susţin frontonul şi trei intrări cu uşi masive de stejar.  De-a lungul timpului a găzduit Palatul culturii, Biblioteca Judeţeană, astăzi fiind sediul Curţii de Apel Piteşti