Ce aer respirăm?


Calitate aer, verifică link aici!

Aerul pe care îl respirăm

👉Respirăm din momentul în care ne naștem și până când murim. Este o nevoie constantă și vitală, nu doar pentru noi, ci pentru toate formele de viaţă de pe Pământ. Calitatea precară a aerului ne afectează pe toţi: este nocivă pentru sănătatea noastră și pentru sănătatea mediului, iar acest lucru duce la pierderi economice. Dar din ce este format aerul pe care îl respirăm și de unde provin diverșii poluanţi?

👉„Respirăm în permanenţă și suntem expuși poluării atmosferice – fie în interior, fie în exterior”, spune Erik Lebret de la Institutul Naţional pentru Sănătate Publică și Mediu (RIVM) din Ţările de Jos. „Oriunde ne aflăm respirăm aer, care este contaminat cu o întreagă gamă de poluanţi la niveluri în legătură cu care uneori pot fi așteptate efecte adverse asupra sănătăţii. Din nefericire, nu există niciun loc în care să putem respira doar aer curat”.

📌Ceea ce numim noi aer este format din…
Aerul uscat conţine aproximativ 78 % azot, 21 % oxigen și 1 % argon. În aer există și vapori de apă, reprezentând între 0,1 % și 4 % din troposferă. Aerul mai cald conţine de obicei o cantitate mai mare de vapori de apă decât aerul mai rece.
Aerul conţine, de asemenea, cantităţi foarte mici de alte gaze, cunoscute drept gaze reziduale, inclusiv dioxid de carbon și metan. Concentraţiile acestor gaze minore în atmosferă sunt în general măsurate în părţi pe milion (ppm). De exemplu, concentraţiile de dioxid de carbon, unul dintre gazele reziduale cele mai importante și aflat în cele mai mari cantităţi în atmosferă, au fost estimate la aproximativ 391 ppm sau 0,0391 % în 2011 (indicatorul AEM privind concentraţiile atmosferice).
În plus, există mii de alte gaze și particule (inclusiv funingine și metale) emise în atmosferă atât de surse naturale, cât și antropice.
Compoziţia aerului din atmosferă se modifică în permanenţă. Unele substanţe din aer au un mare potenţial reactiv, cu alte cuvinte au o mai mare predispoziţie de a interacţiona cu alte substanţe pentru a forma unele noi. Atunci când unele dintre aceste substanţe reacţionează cu altele, pot forma poluanţi „secundari” dăunători pentru sănătatea noastră și pentru mediu. Căldura – inclusiv cea solară – este de obicei un catalizator care facilitează sau declanșează reacţiile chimice.
Sursa: https://www.eea.europa.eu/ro

📌Ceea ce numim noi poluare a aerului este…
Nu toate substanţele din aer sunt considerate a fi poluanţi. În general, poluarea aerului este definită ca existenţa anumitor poluanţi în atmosferă, la niveluri care afectează în mod negativ sănătatea umană, mediul și patrimoniul nostru cultural (clădiri, monumente și materiale). În contextul legislaţiei, este luată în considerare doar poluarea din surse antropice, deși poluarea poate fi definită în sens mai larg în alte contexte.
Nu toţi poluanţii atmosferici provin din surse antropice. Numeroase fenomene naturale, inclusiv erupţiile vulcanice, incendiile forestiere și furtunile de nisip eliberează poluanţi în atmosferă. Particulele de praf pot circula pe distanţe foarte mari, în funcţie de vânt și de nori. Indiferent dacă provin din surse antropice sau naturale, odată ce aceste substanţe ajung în atmosferă, ele pot fi implicate în reacţii chimice și pot contribui la poluarea aerului. Cerul senin și vizibilitatea ridicată nu sunt neapărat semne ale unui aer curat.
În pofida îmbunătăţirilor semnificative din ultimele decenii, poluarea aerului în Europa continuă să ne deterioreze sănătatea și mediul. În special, poluarea cu particule și poluarea cu ozon determină riscuri grave pentru sănătatea cetăţenilor europeni, afectând calitatea vieţii și reducând speranţa de viaţă. Totuși, diferiţii poluanţi au diferite surse și un impact diferit. Este important să privim mai îndeaproape principalii poluanţi.
Particulele minuscule care plutesc în aer
Particulele reprezintă poluantul atmosferic care afectează cel mai mult sănătatea oamenilor în Europa. Gândiţi-vă la particule ca la pulberi atât de fine încât pot pluti în aer. Unele dintre aceste particule sunt atât de mici (o treizecea parte din a cincea parte a diametrului unui fir de păr uman), încât nu numai că pătrund foarte adânc în plămânii noștri, ci ajung și în sânge, la fel ca oxigenul.
Unele particule sunt emise direct în atmosferă. Altele sunt rezultatul reacţiilor chimice în care sunt implicate gaze precursoare, precum dioxidul de sulf, oxizii de azot, amoniacul și compușii organici volatili.
Aceste particule pot fi formate din diverși compuși chimici, iar impactul pe care îl au asupra sănătăţii noastre și asupra mediului depinde de componenţa lor. De asemenea, particulele pot conţine și unele metale grele, precum arsenul, cadmiul, mercurul și nichelul.
Un studiu recent al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că poluarea cu particule fine (PM2.5, adică particule cu un diametru de cel mult 2,5 microni) ar putea reprezenta o problemă mai mare pentru sănătate decât se estimase anterior. Potrivit studiului OMS „Review of evidence on health aspects of air pollution” (Analiza datelor privind aspectele legate de sănătate ale poluării aerului), expunerea pe termen lung la particulele fine poate cauza ateroscleroză, consecinţe negative asupra sarcinii și boli respiratorii în copilărie. Studiul sugerează, de asemenea, posibila existenţă a unei legături cu dezvoltarea neurologică, funcţia cognitivă și diabetul și întărește legătura cauzală dintre PM2.5 și decesele cauzate de afecţiuni cardiovasculare și respiratorii.
În funcţie de compoziţia lor chimică, particulele pot afecta și clima globală, prin încălzirea sau răcirea planetei. De exemplu, carbonul negru, unul dintre compușii frecvenţi ai funinginii, în principal sub formă de particule fine (cu diametrul mai mic de 2,5 microni), rezultă din arderea incompletă a combustibililor – atât combustibili fosili, cât și lemn. În zonele urbane, emisiile de carbon negru sunt cauzate în cea mai mare parte de transportul rutier, în special de motoarele diesel. Pe lângă impactul asupra sănătăţii, carbonul negru din particule contribuie la schimbările climatice prin absorbţia căldurii solare și încălzirea atmosferei.

Alte sugestii

Ce aer respirăm?
Cum ne comportăm vizavi de CORONAVIRUS COVID-19
6 restaurante și pub-uri de unde să mănânci în Argeș
Idei de iarnă, în Argeș
Poftă de ceva dulce?